Un suflet urcă spre lumina care nu se stinge niciodată
Claudiu G. Matasă, genial om de știință și cultură, Consulul General Onorific al României în Florida, SUA
După o viață demnă pe drumul pe care l-a trasat Hristos cu Sângele Său, unul dintre bunii prieteni ai familiilor noastre, Claudiu Matasă, din Hollywood, Florida, SUA, personalitate uriașă a exilului românesc, a trecut pașnic la cele veșnice, în seara zilei de 24 martie a.c., înconjurat de cei dragi ai familiei și de prieteni. Mai trebuia să treacă o săptămână și împlinea senioriala vârstă de 81 de ani, dar o boală cruntă l-a răpus până la urmă, după o luptă curajoasă pe tărâmul lui Thanatos.
Întâiași dată, cu mai bine de un deceniu în urmă, am întâlnit minunata și generoasa familie Netty și Claudiu Matasă la o slujbă de Liturghie de la Biserica ortodoxă română „Sfânta Treime” din orașul Miramar, în zonă existând o comunitate numeroasă de români, cu câteva biserici. Apoi, ne-au invitat la Hollywood, la jumătatea distanței între Miami Beach și Fort Lauderdale („Veneția Americii”), în superba lor reședință. Ușa le-a fost totdeauna largă celor care au venit să le ceară un sfat bun, să-i călăuzească pe drumul muncii, care duce la o viață cinstită și curată, să-i apere de calea ce duce la pierzare. Claudiu era un bun creștin, cu sufletul deschis; avea o inimă mare și un cuvânt dulce de dragoste și povață; ura minciuna și lenevia, dar îți da iertare din inimă dacă recunoșteai greșeala. Ne-am împrietenit destul de repede, pentru că distanțele dintre semeni se înlătură numai prin cinste, sinceritate și adevărul credinței, baza adevăratei comuniuni de viață cu Dumnezeu.
Fiind unul dintre eroii de seamă ai cărții noastre „Îngerii emigrației” (I), Ed. Conphys – 2005, distinsul profesor ing., savant de renume și prosper om de afaceri, ne declara, cu modestie: „Dacă ar fi să mă laud cu ceva, n-aș face-o nici cu titlurile mele științifice, nici cu milionul meu de dolari (obținut prin muncă asiduă, cu sudoare! – n.n.), ci cu deplinul echilibru pe care m-am străduit să-l instalez – și pe care, cred, l-am instalat – în relația savant-afacerist. E un echilibru de un fel aparte, în care primează ceea ce s-ar putea numi dublarea omului de afaceri de către omul de știință.”
Profesorul Claudiu Matasă dispune de o carte de vizită greu de atins: are un doctorat în chimie și un altul în științe tehnice, cu „Summa cum Laude”, de la Viena. A fost profesor la University of Illinois de la Chicago, visting profesor la Nova South Eastern University din Fort Lauderdale, consultant la Universitatea din New York, antreprenor de succes (președinte, din 1976, al Ortho-Cycle Comp., din Hollywood, Fl.), inventator (cu peste 20 de brevete de inventator, în cea mai mare parte aplicate cu mult succes), ziarist, scriitor, editor, poliglot de primă mână (student fiind, vorbea curent câteva limbi străine), somitate a științei și culturii de peste Ocean și, pentru noi, românii, unul dintre numele care ne fac cinste în lume. Datorită notorietăţii şi personalităţii sale, înaintea alegerilor din 2004 a fost numit Consul General Onorific al României în Florida. Având şi înclinaţie spre partea literară a editat publicaţia în limba română, „Buciumul Floridei”. A colaborat la numeroase publicaţii din străinătate şi din ţară, din care amintim: Lumina, Europa Creștină, Romanian Tribune-Chicago, BBC-Londra, Cuvântul Românesc Hamilton, Pagini Românești Montreal, Clipa-Anaheim USA, Asymetria, Romanian Global News, Top Busines, Alternativa-Toronto, Analize și Fapte, Business Ro., Curierul de Vâlcea, Curierul literar și artistic, România Liberă, Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziua, Cronica Româna, Curierul Național, Formula As, Jurnalul Național, Evenimentul de Iași etc. Are zeci de cărți științifice publicate și a obținut, de pe toate continentele, numeroase diplome, titluri științifice, ordine și medalii. Este membru Honoris Causa al unor prestigioase universități americane, cât și din țara noastră, la care se adaugă titlurile de membru al Societății chimiștilor americani (din 1973), președinte de onoare al Academiei Româno-Americane (al cărui membru este din 1980), membru al Academiei de Științe din New York (din 1995), membru fondator al Consiliului Mondial Român și director coordonator al Fundației Naționale pentru Românii din Statele Unite și Canada, membru de onoare al Academiei de Medicină „Gr. Danielopol”. Și, ca un corolar al bogatei, întinsei și strălucitei sale activități internaționale, Guvernul american i-a decernat, în 2004, Medalia de Aur „Ronald Reagan”, fiind singurul român căruia i se înmânase, până atunci, prestigioasa distincție.
Cu un an în urmă, chiar în ziua când a împlinit venerabila vârstă de octogenar, ne-a declarat: „Sunt născut în orașul Petroşani, la 1 aprilie 1930, ca fiu al magistratului Gh. Matasă, şi al profesoarei Merguerite, născută Aurand, bunicul dinspre mamă făcând parte din Misiunea Universitară Franceză din România. Am urmat liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu şi, apoi, m-am înscris la Institutul Politehnic din Bucureşti, Facultatea de Chimie Industrială. În anul 1952, student fiind, pentru că vorbeam câteva limbi străine, am fost angajat ca translator al unor grupuri de turişti care vizitau ţara noastră, la invitaţia autorităţilor timpului. În acele vizite le dezvăluiam turiştilor și aspecte din realităţile sistemului comunist, dictatorial. În urma acestor fapte am fost arestat şi condamnat la doi ani de detenţie pe care i-am ispăşit la Capul Midia și pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră, cunoscut și sub numele Canalul Morţii. Așadar, după o copilărie frumoasă și o adolescență oarecum liniștită, a trebuit să îndur rigorile și privațiunile închisorilor comuniste. Pe de-o parte, acest fapt mi-a otrăvit anii petrecuți în țară, pe de alta, m-a întărit în lupta cu viața. După eliberare, după aprigi lupte și insistențe, am reușit să mă reînscriu la Politehnică, absolvind Facultatea de Chimie Industrială, dar drumul spre cercetare îmi era permanent barat de activitatea de dinainte, clasificată ca dușmănoasă, de denigrare a regimului comunist. Am părăsit ţara în 1970, stabilindu-mă pentru un timp la Viena, iar apoi, definitiv, în Statele Unite, unde am primit azil politic. Aici, mi-am orientat activitatea de cercetare științifică și spre tehnologia reciclării materialelor ortodontice. Așadar, după 30 de ani închinați în mod idealist chimiei (era perioada când gândeam utopic; îi îmbinasem pe Don Quijote și pe Sancho Panza!), am trădat-o pe jumătate, devenind… materialist, dedicându-mă și științei materialelor folosite în ortodonție și fondând prima întreprindere din lume de reciclare a acestora.
Când m-am stabilit în America, deși o perioadă bună am lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacru și unor activități paralele. La Los Angeles, bunăoară, am fost ales vicepreședinte al societății locale „Doina”, devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Acesta, dându-și seama de aservirea totală a Academiei Române de către conducerea dictatorială a țării (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales academician fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării „Societății Academice Române” la Roma, în 1957, și în 1975 a fondat, la Los Angeles, Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși, printre care și pe G. E. Palade, ducându-mă în acest scop la New Haven; îi convingeam și apoi le ceream biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine dorința de a face parte din această nouă Academie.”
Profesorul Claudiu Matasă a avut bucuria de a fi împărtăşit o viaţă demnă cu foarte mulţi oameni, cu foarte mulți prieteni. Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste clipe speciale le-a trăit și împărtășit cu soția sa, Netuța. Distinsa doamnă Netuța a fost a doua jumătate a echipei pentru furnizarea de ajutor, suport şi îndemn spre progres în companie, pe parcursul anilor, indiferent de greutăţi, dar şi a circumstanţelor care au împins marca Ortho-Cycle în prim-planul lumii de recondiționare ortodontică.
Claudiu Matasă, ca un autentic dependent de muncă, consacrându-și nenumărate zile, zeci de ani cercetării şi experimentărilor orientate către progresul profesiei ortodontice, a făcut din munca sa o adevărată iubire, o bucurie fără de margini pentru descoperiri sau avansări înspre viitor. Numai împreună cu soția, mâna sa dreaptă, experimentatul cercetător nu a încetat niciodată procesul de învăţare, n-a înăbușit simţul nou al lumii, inspirându-le aceste obligații și celor din jurul lor, ca să fie mai buni decât pot fi. A fost un om de ştiinţă genial, un om de afaceri de succes, cu mare viziune, un patriot devotat şi soţ iubitor. Toată viața și-a închinat-o luptei pentru mai bine în lume.
Dumnezeu să-l odihnească în liniște și să-i răsplătească toate lucrurile minunate pe care le-a lăsat în urma sa. Suntem convinși că, pentru tot ce a făcut spre cinstea poporului român, Cel Atotputernic îi va hărăzi lumina și dincolo de mormânt, ca să fie în veci fericit.
GoodBye, prieten drag, Claude Matasă!
Silvia şi Ioan BARBU, Vâlcea, ROMÂNIA Silvia-Paula şi Leonid Florian BARBU, Florida, SUA
27 Martie 2011