Un argument laic pentru existenţa istoricităţii şi a “cavalerului resemnării” (2)
Titlurile capitolelor percutează explicit: „Vâlceni implicaţi în evadarea lui Gheorghiu-Dej din lagărul de la Târgu-Jiu”, „Refacerea pluralismului politic”, „Comuniştii vâlceni şi tezaurul de la Tismana”, „Vin ruşii!”, „Introducerea cenzurii şi a indexului stalinist”, „Cuibul de defetişti de la Prefectura Vâlcea”.
Despre dascălul anilor 1948-1965: „Pentru dascălul din zona Loviştei, situaţia aprovizionării este aproape dramatică”. (p. 211)
Şi totuşi, într-o etapă ulterioară, după anii 1965, acolo a locuit poetul Dinu Pătulea, ad[ug[m noi, plecat, apoi la Bucureşti, substanţial în literatura română actuală. La dureri mari, opere mari (H. Bloom).
Fiecare pagină a cărţii este o sinteză admirabilă.
Profesorul Oane Sorin a scris şi manuale, formator inedite. A propus sintagme, a inovat concepte, manualele profesorului fiind traduse şi în străinătate. Propun o „forma mentis” argumentativă şi formativă.
Profesorul Oane Sorin este un model, ca fericirea modelelor sau, mai mult „nefericirea modelelor”, distanţându-se exponenţial de poziţonarea copy-paste de masificare care se practica în învăţământ. Cum ar spune Vintila Horia se instituie ontologic în sintagma „cavalerul resemnării”.