Trăiască Națiunea Română! La mulți ani, vâlceni!
„Unirea, domnilor, eu nu cunosc nimănui dreptul să zică că Unirea este opera sa, Unirea este actul energic al întregii națiuni române, e marea noastră conquistă și, de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului, dar încă unui singur particular, nu-i recunosc și nici nu-i voi da vreodată dreptul acesta, de a zice că el a făcut singur Unirea. Nu, domnilor, Unirea, națiunea a făcut-o, națiunea care a ales un domn pentru ambele țări, cu misiunea de a realiza Unirea”
Ieri, 24 ianuarie, toți românii au sărbătorit împlinirea a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române. Ca-n fiecare an, autoritățile locale și județene au organizat câteva acțiuni specifice evenimentului marcat. Încă de la primele ore ale zilei, pe platoul din fața Instituției Prefectului, s-au adunat reprezentanți ai administrației locale, directori ai deconcentratelor, parlamentari și oameni de cultură. Alături de discursurile prefectului Mircea Nadolu și ale președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea, primarul Râmnicului, Emilian Frâncu, a ținut să adreseze mulțimii câteva cuvinte: „Am forțat porțile Europei. Acesta este un moment unic din istoria României și îl cinstim cum se cuvine de la an la an. Prin hora ce o facem, demonstrăm că forțele politice, oamenii de rând dau deoparte necazurile și se unesc. Trecem prin momente grele, legate și de problema Oltchimului, și-n acest caz trebuie să ne unim forțele. Cred în viitorul acestui oraș”. La rândul său, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea, a avut pregătit un speech, adresându-se celor prezenți: „Poporul român sărbătoreşte astăzi împlinirea a 154 de ani de la providenţiala faptă de cuget şi simţire din 24 ianuarie 1859, când s-a desăvârşit actul istoric al Unirii Principatelor Române. În acea zi memorabilă, înaintaşii noştri au încununat visul de veacuri al voievozilor luminaţi şi al tuturor locuitorilor de pe cele două maluri ale Milcovului, râu care a despărţit secole la rând cele două entităţi statale, dar surori de limbă şi credinţă. Sămânţa din care a rodit Unirea României Mici, a încolţit încă de la 1848, când revoluţionarii paşoptişti din Ţara Românească şi Moldova au înscris această epocală dorinţă în Proclamaţiile întocmite la Bucureşti şi Iaşi. Flacăra acestui vis a rămas aprinsă şi după eşecul revoluţiei din cele două state surori. Risipiţi prin marile ţări ale Europei, revoluţionarii au continuat cu acelaşi entuziasm lupta pentru Unire, intervenind prin toate mijloacele posibile pentru sensibilizarea guvernelor de la Paris, Roma şi Londra şi a le câştiga încrederea, acceptul şi susţinerea. La fel de pasionaţi s-au dovedit şi unioniştii rămaşi acasă la Bucureşti şi Iaşi. Grăitoare a intrat în istorie Proclamaţia din 1857, pe care Mihail Kogălniceanu a prezentat-o în faţa Divanurilor din capitalele Moldovei şi Ţării Româneşti. Toate cele 5 puncte ale Proclamaţiei aveau acelaşi scop şi anume unirea într-un singur stat cu numele România, neutralitatea teritoriului şi alegerea unei singure puteri legiuitoare.
Evenimentele şi acţiunile unioniste s-au precipitat imediat după aceea şi ele au atins punctul culminant în prima lună a anului 1859. După alegerea ca domnitor la Iaşi a colonelului Alexandru Ioan Cuza, la 4 ianuarie, aceeaşi decizie o va lua şi Adunarea Deputaţilor de la Bucureşti, în dimineaţa istoricei zile de 24 ianuarie 1859. Luate prin surprindere de viteza cu care s-au desfăşurat evenimentele, statele europene garante au încercat să limiteze Unirea doar la perioada vieţii domnitorului Cuza. Apele istoriei aveau să curgă altfel, iar Unirea Principatelor din iarna anului 1859 va deschide drumul glorios al Marii Uniri de la Întâi Decembrie 1918. Astăzi, când sărbătorim 154 de ani de Unire şi Unitate statală, avem datoria sfântă să-i amintim cu recunoştinţă pe întemeietorii Principatelor Unite şi să dăm glas visului pe care l-au împlinit, rostind împreună: TRĂIASCĂ ROMÂNIA! TRĂIASCĂ NAŢIUNEA ROMÂNĂ!”
„Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, la 24 ianuarie 1859, este un moment de mare importanţă pentru istoria poporului nostru, este evenimentul care stă la baza construirii statului român modern. 24 ianuarie este pentru toţi o sărbătoare, iar la momentul respectiv, în 1859, românii au dovedit că pot fi uniţi pentru a deveni o naţiune demnă şi recunoscută. Faptele ce evocă biruinţa idealului de unitate naţională au o rezonanţă aparte în conştiinţa poporului român şi un loc special în istoria noastră. Şi atunci, ca şi acum, clasa politică trebuie să demonstreze responsabilitate faţă de viitorul acestei ţări. Îi invit pe vâlceni să ia parte la această sărbătoare importantă”, a transmis deputatul Romeo Rădulescu, în mesajul adresat cu ocazia Unirii Principatelor Române.
Timp de un sfert de oră, actorii Teatrului Municipal „Ariel” au evocat o scenetă specifică Unirii Principatelor Române, în centrul atenției aflându-se Moș Roată, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și unul din cei mai influenți intelectuali români ai generației sale, Mihail Kogălniceanu. Nu a trecut neobservată, la auzul câtorva versuri din Hora Unirii, intervenția unui veteran de război, care a intonat cu mândrie cântecul ce a unit toți românii. A urmat organizarea horei în fața Prefecturii, autorităților alăturându-li-se politicienii, oamenii de cultură, directorii instituțiilor vâlcene, reprezentanții Garnizoanei militare, dar și oamenii de rând. La final, la invitația președintelui Ion Cîlea, toți s-au strâns în fața CJ Vâlcea pentru a servi o felie de cozonac și o țuică fiartă.