Tradiţiile grădinăritului pe suportul noilor tehnologii

Pentru mulţi ţărani din satele de pe lunca Oltu­lui mijlociu, legumicultura reprezintă princi­pala sursă de câştig. Cu cât ies mai devreme pe piaţă, cu atât îşi sporesc veniturile. Conştienţi de acest lucru, ei şi-au amenajat în grădinile din jurul caselor câte un solar simplu şi fără mare chel­tuială.

Tot aşa de grăbiţi par să fie şi la asigurarea materialului săditor. În toate localităţile, de la Budeşti şi până la capătul de sud al judeţului, la Voiceşti, oamenii au pregătit paturi calde din gunoi de grajd, grăbind culturile de răsad, fără să se mai gândească la riscurile factorilor naturali.

În ultimii ani, foarte rar s-a întâmplat ca legumele cultivate în câmp deschis să nu fie afectate de grindină, de ploi acide şi de alte feno­mene care le-au compromis parţial sau total re­col­tele. Preîntâmpinarea unor astfel de situaţii nu se poate face decât prin introducerea noilor teh­nologii de protejare şi forţare a culturilor legu­mi­cole cu ajutorul serelor sau mai ales al solariilor.

Primul pas în această direcţie l-am realizat în comuna Voiceşti unde, după cum am subliniat într-un articol precedent, am organizat o consfă­tuire la care am invitat şi au participat foarte mulţi fermieri. Împreună am discutat despre ravagiile pe care le-au făcut ninsorile excesive şi despre necesitatea schimbării tehnologiilor actuale cu altele care să prevină riscurile în faţa fenomenelor meteo extreme, precum grindina, vânturile puternice sau ploile torenţiale.

Asupra acestor probleme m-am aplecat şi eu, antrenând lângă mine şi specialiştii din cadrul Camerei Agricole judeţene. Împreună am hotărât să optăm pentru soluţiile tehnice oferite de solariile tip Haygrove, intrate deocamdată firav în practica legumicolă din judeţul Vâlcea.

Orice legumicultor este interesat de alegerea acelui solar care să-i asigure eficienţa în utilizare şi să faciliteze amortizarea cheltuielilor într-un timp cât mai scurt. De aceea, când le-am vorbit fermierilor din Voiceşti despre solarile Haygrove, aceştia au dorit să afle: din ce material este confecţionat scheletul, care sunt calităţile foliei folosită la acoperirea solarului, dacă montarea permite înlocuirea sudurilor cu şuruburi, cleme, coliere şi alte elemente de îmbinare şi, nu în ultimul rând, dacă tipul de solar oferă posibilitatea de a cultiva în sistem protejat şi terenuri în pantă.

Au fost întrebări fireşti, iar soluţiile propuse le-am legat de două variante de solarii: amena­jarea unui tunel de vară sau a unui solar monotravee cu dublă îmbrăcăminte de folie tip So­larig. Ambele sisteme asigură creşteri impor­tan­te ale producţiei, respectiv, de la o medie de 20 t/ha în câmp deschis, la 200 t/ha în spaţiu protejat.

Folia Solarig, ţesută şi laminată este de 10-15 ori mai rezistentă decât folia de polietilenă şi poate fi folosită în 5-6 cicluri anuale. Alte avantaje certe: sub folia de acest tip, temperatura de inte­rior este mai scăzută cu 5 grade faţă de tem­pe­ra­tura de afară, ceea ce face ca plantele să nu intre în stres termic, să vegeteze pe tot parcursul zilei şi să prelungească mult procesul de fotosinteză. De exemplu, când afară sunt 400C, în solar tem­pe­ratura nu va depăşi 350C. Apoi, datorită tempe­raturii favorabile din solar, sistemul de irigare prin picurare devine mult mai eficient şi oferă ali­men­tarea plantelor cu apă pe tot parcursul zilei.

Un alte motiv pentru care recomand aceste tipuri de solarii este legat de faptul că ele asigură extinderea sezonului de cultură cu 14-21 de zile şi permit obţinerea unor producţii timpurii, dar şi îndelungate, până spre sfârşitul toamnei, ceea ce presupune câştig în plus şi, implicit, recuperarea mai rapidă a banilor investiţi.

Acţiunea de la Voiceşti a fost doar începutul ini­ţia­tivei de a revigora legumicultura în judeţul Vâl­­cea, la fel cum am procedat şi în cazul pomi­cul­turii prin cele 6 loturi experimentale de măr in­ten­siv care mă bucură enorm că au prins ră­dă­cini.

Fără stăruinţă nimic nu se poate face!