Toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desfiinţarea Curţii

Curtea Constituţională a României cere Parlamentului şi preşedintelui să ia poziţie faţă de măsurile ce se pre­­conizează în ceea ce priveşte CCR, prin care se încalcă în mod flagrant Constituţia, normele democratice şi prin­cipiile statului de drept, cu conse­cin­ţe grave, prin precedentul care se creează şi prin deprecierea imaginii internaţionale a ţării.

„Toate atacurile din ultima peri­oa­dă echivalează cu desfiinţarea Curţii Constituţionale în componenţa actu­a­lă, stabilită pe baza Constituţiei. Aceas­tă măsură încalcă grav dispo­zi­ţiile art. 145 din Constituţia României, în care se prevede că, pe durata exer­ci­tării mandatului, judecătorii sunt ina­movibili – adică nu pot fi revocaţi”, se arată într-un comunicat al CCR transmis marţi AGERPRES.

De asemenea, CCR precizează că, având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curţii şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor, a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene.

Sursa citată menţionează că judecătorii Curţii s-au reunit în plen marţi, luând act de atacurile virulente pe care Guvernul, alte autorităţi publi­ce, precum şi unele mijloace de infor­mare în masă le-au declanşat la adre­sa CCR, culminând cu tot felul de so­luţii pentru desfiinţarea acestei ins­tituţii.

Judecătorii au decis să facă anu­mite precizări pentru toate autorităţile publice prevăzute în Titlul III al Constituţiei – Parlament, Preşedintele României, Guvernul României, Admi­­nistraţia publică centrală, Administraţia publică locală, Autoritatea judecăto­rească – precum şi pentru toţi cetăţenii României.

„În conformitate cu prevederile art.142 alineatul (1) din Legea fun­da­mentală, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei. În cei 20 de ani de la constituire, Curtea Constituţională şi-a exercitat cu toată responsabilitatea atribuţiile stabilite prin Constituţie, activitatea ei fiind apreciată atât de forţele politice şi de instituţiile juridice interne, de cetăţeni, cât şi de instituţiile similare din alte state şi de organizaţiile internaţionale. Prin activi­­tatea sa, Curtea Constitu­ţio­nală s-a ma­ni­festat ca o adevărată instanţă naţională a apărării drepturilor omului şi a instituţiilor statului, contri­buind la con­solidarea prestigiului ţării ca stat demo­cratic şi de drept. Ţinem să subliniem că, prin activitatea lor, judecătorii Curţii Constituţionale, fideli jurământului depus, au asigurat res­pec­tarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor”, se spune în comu­ni­cat.

CCR arată că, pentru garantarea imparţialităţii, Constituţia prevede reîn­noirea Curţii cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar judecătorii să nu fie numiţi de una şi aceeaşi autoritate, ci, într-o proporţie egală de câte trei ju­decători, de către Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României.

„Neaparţinând niciunei puteri în stat (legislativă, executivă sau jude­cătorească) şi niciunui partid politic, atribuţiile Curţii sunt concretizate în deciziile şi hotărârile adoptate şi care sunt general obligatorii pentru autori­tăţile publice, celelalte instituţii publice, persoane juridice private şi persoane fizice. De aceea, Curtea Constitu­ţio­nală, în raporturile cu celelalte subiec­te de drept, nu se supune decât dispo­ziţiilor Constituţiei României’’, mai subliniază CCR.

Plenul Curţii Constituţionale a României s-a reunit marţi în şedinţă, în următoarea componenţă: Augustin Zegrean, preşedintele Curţii; Aspazia Cojocaru; Acsinte Gaspar; Petre Lă­ză­roiu; Mircea-Ştefan Minea; Iulia An­toanella Motoc; Ion Predescu; Puskas Valentin Zoltan; Tudorel Toader – judecători.