„Telemeaua de Vaideeni” – cel mai nou brand vâlcean
• o delegație a Ministerului Agriculturii a poposit, ieri, în județ pentru a prezenta avantajele înregistrării și protecției denumirii de origine
În prezența președintelui CJ, Constantin Rădulescu și a subprefectului Aurora Gherghina, sala de ședință a legislativului județean a fost gazda unei întâlniri pe teme de agricultură, mai precis a înregistrării mărcilor locale prin intermediul schemelor de calitate la nivel național cât și european.
O delegație ministerială a făcut o prezentare a modului de recunoaştere oficială a organismelor private şi certificare a produselor agricole sau alimentare şi de supraveghere a activităţii organismelor private de inspecţie şi certificare a produselor agricole sau alimentare ce au dobândit protecţia indicaţiilor geografice (I.G.P.), a denumirilor de origine (D.O.P.) şi a specialităţilor tradiţionale garantate (S.T.G.).
În fond, de ce e vital acest pas pentru producători?
Procesul de înregistrare a produselor tradiţionale este absolut necesar pentru încurajarea diversificării producţiei alimentare şi pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizări greşite sau falsuri. În plus, consumatorii vor primi informaţii privind caracterul specific al produselor pe care le consumă. Mai mult, produsele tradiţionale devin şi instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând într-o mare măsură vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte. Un alt avantaj al înregistrării produselor tradiţionale este posibilitatea obţinerii de fonduri pentru sprijinirea procesării acestora pentru o mai bună reprezentare pe piaţă, întrucât, în prezent, unele produse tradiţionale care se realizează în cantităţi mici au posibilităţi limitate de comercializare.
Pentru a intra în posesia fondurilor, au fost stabilite două condiţii principale pe care producătorii trebuie să le îndeplinească. Astfel, în obţinerea produselor tradiţionale va fi folosită materie primă procesată conformă cu condiţiile de calitate prevăzute în legislaţia UE, iar produsul finit trebuie să aibă atestare ca produs tradiţional. În fiecare an, Ministerul Agriculturii reînnoieşte lista produselor tradiţionale.
Produsul tradiţional, înscris la OSIM şi în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Atestarea produselor tradiţionale nu reprezintă altceva decât recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale în conformitate cu prevederile normelor în vigoare.
Potrivit prevederilor Normei privind atestarea produselor tradiţionale, pentru a figura în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, „înregistrarea produsului nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice sau a aplicării unei inovaţii tehnologice”. Tradiţional în sine, specific unei singure zone geografice, fără a se regăsi pe alte meleaguri şi urmând un proces unic, poate fi una dintre definiţiile a ceea ce înseamnă produs tradiţional. Cei interesaţi în a înregistra un asemenea produs la MAPDR, trebuie să urmeze procedura detaliată a unui caiet de sarcini ce poate fi consultat pe site-ul Ministerului Agriculturii.
Conform Regulamentului nr. 1151/2012, numai un grup poate fi abilitat să depună o cerere de înregistrare. În sensul Regulamentului nr. 1151/2012, prin „grup” se înţelege orice asociere, indiferent de forma sa juridică, formată în principal din producători sau prelucrători ai aceluiaşi produs. La acest grup pot participa şi alte părţi interesate. Un grup poate depune cerere de înregistrare numai pentru produsele agricole sau alimentare pe care le produce sau le obţine. Grupul trebuie să aprobe Caietul de sarcini al produsului.
Conform Regulamentului nr. 1151/2012:
• „tradiţional” înseamnă utilizare dovedită pe piaţa naţională pentru o perioadă de timp care permite transmiterea între generaţii; această perioadă este de cel puţin 30 de ani;
• „caracter specific” al unui anumit produs înseamnă proprietăţile de producţie caracteristice care disting în mod clar un produs de alte produse similare din aceeaşi categorie;
Conform aceluiaşi regulament:
(1) O denumire este eligibilă pentru a fi înregistrată ca specialitate tradiţională garantată atunci când descrie un produs specific sau un aliment care:
(a) rezultă în urma unui proces de producţie, de prelucrare sau a unei compoziţii care corespunde practicii tradiţionale pentru produsul sau alimentul respectiv sau
(b) este produs din materiile prime sau ingredientele utilizate în mod tradiţional.
(2) Pentru a fi înregistrată, denumirea de specialitate tradiţională garantată trebuie:
(a) să fi fost utilizată în mod tradiţional pentru a desemna produsul specific sau
(b) să indice caracterul tradiţional sau caracterul specific al produsului.
(3) Dacă se demonstrează, în cadrul procedurii de opoziţie, că denumirea este, de asemenea, utilizată într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă pentru a distinge produse comparabile sau produse care au o denumire identică sau similară, decizia privind înregistrarea poate prevedea ca denumirea specialităţii tradiţionale garantate să fie însoţită de menţiunea „fabricat potrivit tradiţiilor”, urmată imediat de numele ţării sau regiunii respective.
(4) O denumire nu poate fi înregistrată dacă se referă numai la afirmaţii cu caracter general utilizate pentru un set de produse sau la afirmaţiile prevăzute de o legislaţie specifică a Uniunii.
Vedeta zilei a fost, fără discuție, telemeaua de Vaideeni pe care administrația Băluță a anunțat, încă de anul trecut, că vrea s-o înregistreze și la Bruxelles pentru a o transforma într-un veritabil brand local, oferind astfel producătorilor șansa unei recunoașteri internaționale.