Subvenții importante pentru văcari
• proprietarii de efective cuprinse între trei şi nouă vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piaţă, potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR)
• „se distribuie echivalentul în lei a sumei de 5.448.041,5 euro pentru producătorii de lapte, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Ajutorul financiar prevăzut se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice, persoane fizice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale (…), care se încadrează la activitatea «agricultură la scară mică»”
Care sunt condițiile?
Pentru obţinerea ajutorului financiar beneficiarii trebuie să deţină un efectiv de vaci de lapte de minimum trei şi maximum nouă capete, inclusiv, pe beneficiar, identificate şi înregistrate în RNE la data depunerii cererii, în exploataţie cu cod ANSVSA şi să aibă documente că a livrat/ vândut direct minimum patru tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2016. Cererea pentru obţinerea ajutoarelor se depune la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documentele legate prevăzute, până la data de 2 mai 2017, inclusiv. Proiectul de act normativ precizează că producătorii de lapte care deţin un efectiv de vaci lapte mai mic de trei capete sau mai mare de nouă capete nu beneficiază de prevederile actului normativ: „Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărţirea sumei totale prevăzute la efectivul eligibil de vaci de lapte. Plăţile pentru aceste ajutoare se efectuează până la data de 30 iunie 2017. În vederea evaluării eficacităţii măsurii, ANSVSA verifică beneficiarii care au solicitat ajutorul de adaptare excepţional prevăzut de prezenta hotărâre a Guvernului, dacă menţin exploataţia/exploataţiile înregistrate în RNE până la data de 31 august 2017, şi transmit rezultatul verificărilor către APIA”, se arată în document.
Cine beneficiază de subvenții?
Autoritatea competentă comunică Comisiei, până la data de 15 octombrie 2017, sumele plătite, numărul şi tipul beneficiarilor şi evaluarea eficacităţii măsurii. Potrivit notei de fundamentare, exploataţiile cu efective de vaci de lapte cuprinse între trei şi nouă capete sunt ferme mici a căror producţie, aproximativ 50%, este destinată consumului propriu, ceea ce duce la venituri reduse din această activitate, risc mărit de apariţie a bolilor transmisibile la om (zoonoze), exploatarea de metişi cu grad genetic scăzut. Conform regulamentului Comisiei Europene din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepţionale destinate producătorilor de lapte şi fermierilor din alte sectoare de creştere a animalelor, României i s-a alocat un pachet financiar în valoare de 10.896.083 euro, din care 5.448.041,5 euro se distribuie pentru producătorii de lapte: „Prin acordarea acestui ajutor financiar, micii fermieri vor avea posibilitatea să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură. De asemenea, fermele mici se pot consolida şi impune pe piaţă, asigurând îndeplinirea indicilor de calitate urmăriţi de procesator, respectiv parametrii fizico-chimici, grăsime, proteină, substanţă uscată, punct de îngheţ şi indicii de calitate: NTG şi nr. de celule somatice. De asemenea, se creează posibilitatea creşterii valorii adăugate a produselor agricole, promovării laptelui şi produselor lactate pe pieţele locale, dezvoltării circuitelor scurte de aprovizionare”, se arată în document.
În nota de fundamentare se precizează că fermele mici reprezintă un mecanism de securitate economică şi o modalitate de protecţie în spaţiul rural. Protecţia economică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente şi de câştiguri. În perioadele de criză economică, forţa de muncă este resorbită de agricultură. În cazul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranţă economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare şi economia rurală non-agricolă nu este diversificată: „În contextul european, sectorul laptelui se confruntă cu o criză severă care are la bază un dezechilibru între cererea şi oferta la nivel mondial, în care prelungirea embargoului impus Rusiei până la finele lui 2017, precum şi o scădere a cererii de produse din partea Chinei. O consecinţă a acestui dezechilibru a fost scăderea preţului pentru laptele materie primă în UE care continuă să se resimtă în continuare, atingând niveluri care nu mai sunt sustenabile pentru producători. În luna iulie 2016, preţul mediu la nivel UE a fost cu 22% mai mic decât media ultimilor cinci ani. Diferenţele la nivel de structură a fermei şi de preţ sunt destul de mari, afectând în special fermele mici, cele cu ponderea cea mai mare, şi periclitând activitatea de producţie din zonele rurale”, se precizează în nota de fundamentare.