Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, între tradiție și modern


voluntari1

În epoca modernă, voluntariatul a devenit un element important al tuturor societăţilor. Celebra declaraţie a Naţiunilor Unite “Noi oamenii avem puterea de a schimba lumea”’ s-a transformat în acţiuni concrete ale voluntarilor la nivel global. Serviciile de voluntariat s-au răspândit în întreaga lume în anii 1920 şi 1930, voluntariatul fiind privit în acea perioadă ca o “modalitate de a forma prietenii între tineri din ţări diferite”. Dar de exemplu, în timpul crizei economice din 1929, în Statele Unite ale Americii şi în Bulgaria, voluntariatul a fost o metodă de a ajuta tinerii ce nu aveau locuri de muncă, în sensul că pentru activităţile sociale desfăşurate li se oferea un loc de cazare şi mâncare. La sfârşitul anilor 1940 şi în decursul anilor 1950, tinerii voluntari au fost cei care au ajutat la reconstrucţia unei părţi a Europei şi au stabilit relaţii de prietenie care depăşeau graniţele ţărilor. În Macedonia, ca şi în alte republici s-au practicat astfel de activităţi de voluntariat desfăşurate în organizaţii umanitare precum Red Cross. Situaţia însă s-a schimbat odată cu apariţia organizaţiilor non-guvernamentale care organizau diferite activităţi bazate pe munca voluntară şi angajament ce au dus la dezvoltarea voluntariatului. Apare o constrângere a studenţilor din Macedonia printr-un program educaţional care îi obligă să practice voluntariatul pentru a câştiga experienţă, însă această iniţiativă nu înseamnă că voluntariatul se află la un nivel înalt. În Franţa, statutul voluntariatului s-a schimbat în sensul că acum are o bază legală, presupunând semnarea unui contract chiar dacă munca voluntară nu se plăteşte. Preşedintele Jacques Chirac a hotărât constituirea unui aşa-numit “Civil Service” (Serviciu Civil), unde fiecare tânăr francez să lucreze un an ca voluntar la o organizaţie pentru bunăstarea comunităţii ca întreg. Însă acest serviciu nu duce la creşterea numărului de voluntari, tinerii ignorând aceste oportunităţi din cauza lipsei unei campanii de sensibilizare pentru a creşte interesul de implicare în astfel de acţiuni. În unele ţări europene, însăşi guvernul promovează şi iniţiază o serie de acţiuni de susţinere a voluntariatului. În Austria, guvernul încurajează firmele pentru a sponsoriza acţiunile voluntare, integrează acţiunile de voluntariat în sistemul educaţional, recrutează şi plasează voluntari în organizaţii. După 1990, în majoritatea ţărilor există o creştere a numărului organizaţiilor non guvernamentale şi a voluntarilor. Oportunităţile de a practica munca voluntară au crescut, au fost dezvoltate programe pentru tineri care să vizeze activităţi de voluntariat, programe de training pentru voluntari atât în Germania, cât şi în Austria, Spania sau Olanda. Însă, există şi excepţii, Belgia confruntându-le cu probleme în recrutarea voluntarilor din cauza atitudinii schimbate a voluntarilor astfel că mai multe organizaţii trebuie să facă eforturi pentru a dezvolta politici mai active printre voluntari şi a-i determina să se implice mai mult în proiecte. În ceea ce priveşte vârsta celor care fac voluntariat, se observă că numărul tinerilor este ridicat, pe când al celor în vârstă este relativ scăzut. Olanda este singura ţară unde bătrânii se implică în activităţile de voluntariat, aceştia fiind cei care petrec cel mai mult timp participând la desfăşurarea acţiunilor voluntare. Societatea civilă olandeză a fost întotdeauna considerată “o piatră de temelie” pentru voluntariat şi aşa o să şi rămână pentru că a dat dovadă de solidaritate faţă de semeni, persoanele în vârstă oferindu-ne un exemplu clar în acest sens. Prin campaniile de popularizare, conştientizare şi sensibilizare desfăşurate la nivel naţional, judeţean dorim să instruim şi să atragem un număr cât mai mare de tineri care să acţioneze sub forma voluntariatului în situaţii de urgenţă. De asemenea, dorim ca aceşti concetăţeni să ştie ce să facă şi cum să acţioneze (atât pentru ei cât şi pentru toţi cei din jurul lor – familie, rude, vecini, colegi, alţi cetăţeni) în evenimente nedorite, neplăcute, grave sau mai puţin grave. Schimbările climatice, socio-economice, culturale care au apărut în ultimul timp în viața noastră, ne obligă să reflectam cu mai mare atenţie asupra activităţii şi a rolului voluntarilor în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru cetăţeni. Zi de zi ne confruntam cu diverse calamităţi, de la incendii la inundaţii, cutremur, alunecări de teren şi multe altele, astfel că, în acest sens, serviciile voluntare pentru situaţii de urgentă încep să capete rolul pe care trebuie să-l aibă în comunitatea pe care o deservesc, venind în completarea misiunilor desfăşurate atât în privinţa gestionării situaţiilor de urgentă, cât şi în domeniul prevenirii producerii acestora. Un alt factor important în modul de funcţionare a serviciului voluntar îl are tradiţia şi interesul acordat de comunitatea în folosul căreia îşi desfăşoară activitatea. Prin acţiunile de prevenire şi de intervenţie la care participă necondiţionat, ne demonstrează, zi de zi, cât este de importantă munca de voluntariat în situaţii de urgenţă privind gestionarea diverselor tipuri de risc, pentru noi, semenii noştri, bunuri materiale şi mediul înconjurător. Activitatea serviciilor voluntare este extrem de apreciată, ţinând cont că timpul de intervenţie trebuie redus la minim, iar membrii serviciilor voluntare lo­cale pot ajunge mai repede la locul producerii unui incendiu sau a altor situaţii de urgenţă până la sosirea serviciilor de urgenţă profesioniste. Pen­tru a putea activa într-un astfel de voluntariat este nevoie de o multi­tudine de trăsături specifice de personalitate, cum sunt: dăruirea şi altruismul în beneficiul semenilor, solicitudinea, operativitatea, mo­des­tia, cinstea, curajul, empatia, acestea fac cinste serviciului voluntar, bucurându-se în rândul populaţiei de încredere şi aprecieri deosebite.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea