Scriitori români de peste ocean înfrățiți cu Institutul Cultural Român la sărbătoarea cărții de la Montreal


canada2A trecut precum o boare… O rari­simă „primăvară culturală” a poposit prin gră­dina Montrealului, în perioada 20-25 noiembrie 2013. Primăvară culturală, aşa numesc eu, mai metaforic, Târgul internaţional de carte găzduit în imensele săli al Pieţei BONAVENTURE. Noi, scriitorii români din Montreal – CANADA, am intrat în vria marii competiții cam pentru a 10-a oară. Şi zic „competiţie”, chiar dacă nu a sunat niciun gong şi nimeni nu s-a luat la trântă cu careva. Cum altfel aş putea numi marele Târg la care s-au prezentat cărţi de toate genurile şi o literatură „trufanda” din toate colţurile de latinitate ale Americii de Nord?  Noi, neaoşii, am fost mai numeroşi ca de obicei. Nu evidenţiez nominal, dar îi premiez in corpore pe toţi confraţii înfrăţiţi întru truda condeiului. Surprize sunt însă şi noutăţile pe care le voi divulga în cele ce urmează. Ei bine, iată: ca niciodată în cei peste treizeci de ani de când respiră pe aici metafore, epitete, personificări şi alte figuri de stil, pentru întâia oară am avut printre noi un oaspete trimis de cunoscutul I.C.R.  Bucureşti. Cioflingarului Patapievici noi i-am zis „NIET” la tentativele lui meschine de a-şi întinde falanga anti-românească prin patria noastră de adopţie – CANADA. Nu suntem noi chiar nişte eroi, dar afrontul nostru se poate numi cu mândrie  „înalt  simță­mânt  românesc”. Și aceasta fiindcă mento­rii noștri sunt Emi­nescu (căruia i-am înălțat trei statui pe pămân­tul Canadei!), Vasile Posteucă, Emil Cioran, Horia  Stamatu, Eugen  Ionesco, Virgil Ghiorghiu, Mircea Eliade etc. Noi am refuzat și refuzăm să le fim gazde l-alde cutare sau cutărică, bașbuzuci care se împiedică prin cultura  României…  după crăițari, aș spune. Pes­te mister Marga am trecut ca peste o pa­gină uitată, nescrisă… De o vreme, noul director al I.C.R. este dl LILIAN  ZAMFIROIU, vâlcean de sub munte, bine poleit cu aur curat în  diplomaţie și cultură. Noi, cerberii voluntari, am respirat ușurați  la marea veste. Așa se face că noua  formulă a conducerii Institutului Cultural Român  ni l-a trimis la Montreal pe tâ­nărul director canada3Bogdan Po­pescu. După cum am înțeles, dânsul se ocupă cu partea de tipărituri, librării, biblioteci etc… Drept pentru care l-am primit cu brațele des­chise, i-am arătat metro­pola pe lumină și în nocturnă și l-am avut ca sprijin pe tot timpul Târgului de carte. Oaspe­tele ne-a adus şi un vraf de cărţi semnate de personalităţi marcante ale culturii române şi mondiale. Mai concret: albume, beletristică, istorie, ştiinţă, literatură pentru copii, carte religioasă etc… Dar ne-a adus, doar pentru a expune – şi doi dragi au­tori: Ioan Barbu, Dinu Săraru şi un editor: Emil Ca­trinoiu, toți trei bunii noștri prieteni. Pe aceş­tia îi voi adula pe spesele mele, în exclusi­vitate.

Scriitorul vâlcean IOAN BARBU mi-a pu­blicat la Editura sa „Antim Ivireanul” vreo zece volume de versuri. Este un campion al scrisului în proză, are prin librării şi biblioteci o su­me­denie de volume, opera lui este citită prin Italia, Austria, Germania, Spania, Franța, Luxem­burg, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Ca­nada, America şi… România. A participat la zeci de târguri de carte prin toată bătrâna E­u­ropă. Este o gazdă bună, la propriu şi la figurat. Împreună cu doamna lui – SILVIA – au hrănit, adăpostit şi oblojit zeci de scriitori şi pictori, nu numai din cei de azi, ci și dintre cei întroieniţi prin nămeţii orânduirii comuniste. Cel (poate)  din urmă fiind regretatul reporter, poet şi pro­zator ILIE PURCARU. Noi (mai ales eu), l-am suprabotezat „Nelu Blându”, şi-i şade foar­te  bine în această nouă şi şugubeaţă armură. Prin ambasadorul I.C.R. , IOAN BARBU  ne-a trimis la Târgul de carte din Montreal  recentele volume de proză „CLOPOTE ÎN LACRIMI ” –  roman apărut la Editura eLiteratura  din Bu­curești (director, poetul Vasile Poenaru) şi  „VUL­TURUL ALBASTRU”,roman-puzzle (Edi­tura Editurile Antim Ivireanul – Vâlcea şi Editura Destine – Montreal). Despre cărţile lui şi ale celorlalţi a vorbit scriitorul Alex Cetă­ţea­nu, președintele Asociației Scriitorilor Români din Canada,  în sala rezervată lansărilor de carte, discuţii cu autorii şi autografe.  Nu citez din spusele vorbitorului fiindcă Alex îmi este ŞEF şi prieten şi-mi risc situaţia, că aşa sunt şefii… uneori  ranchinoşi!…PUNCT.

Prietenul DINU SĂRARU, din Slătioara Vâl­cii, a fost prezent la Târg cu romanele  „NIȘ­­TE ŢĂRANI”, „CIOCOI CU BADYGUARD”, și n „GENE­RA­LUL REVOLUŢIEI  CU PICIORUL DE GHIPS”, de la care stoarce anumite mărtu­risiri, poate reale, despre revoluţia nereuşită din 1989. L-am cunoscut pe scriitorul Dinu Săraru în perioada foametei şi a prigoanei mele prin pârloaga comunistă. M-a trimis adesea în delegaţii – pe teren – ca să-mi poată da ceva parale spre a-mi ameliora viaţa. Nu l-am văzut pe scriitor de peste treizeci de ani şi la vară mi-am propus să-l îmbrăţişez la Slătioara natală, unde aud că-i poartă numele Așezământul Cultural şi că a pus în funcţiune un studio cinematografic. Fireşte, iubitorii săi  ştiu că mâna scriitoare nu i-a obosit. Ultima oară l-a întâlnit în postura de director al Teatru­lui Naţional. Am făcut mărturisirile despre pro­tecţia acordată cândva în faţa unor subalterni, dintre care unii priveau cam chiondâş. Tare s-a bucurat autorul cărții „NIŞTE ŢĂRANI!”! Băiat de la ţară… de-al meu… să ne trăiască! PUNCT.

Al treilea crai vâlcean care „ne-a vizitat” la Montreal se numește EMIL CATRINOIU. Nu ştiu dacă ştiţi, dar există pe lumea asta un specimen de cărţi foarte mici ca structură, care, în limba tipografică se numesc „în filigram” , sau cam aşa ceva. Sunt nişte cărţulii – minicasete – imprimate cu litere ca gâzele, pe hârtie velină, pe care le poţi citi obișnuit, în avion, în tren sau autobuz, în mai lungi călătorii. Emil Catrinoiu îi tipăreşte pe marii clasici români, opere complete, pe mari scriitori universali, în nişte volume de dimensiunile unui NOTESS de buzunar. Din Eminescu, am aflat, a tipărit în anii din urmă,  29 de ediții, fiecare ediție numărând cate 1000 de casete. Migala şi tehnica de care uzează meticulosul artizan sunt demne de admirat. Directorul editurii FORTUNA, Emil Catrinoiu este bine îmbibat de literatură, în toate domeniile. Este un vâlcean (mai rar!), cam tăcut. Poate aşa, tăcând, a buchisit minunatul GHID AL MĂNĂSTIRILOR ŞI SCHITURILOR DIN ROMÂNIA, carte pe care a adus-o alături de un „TEZAUR LITE­RAR  ROMÂNESC”, ambele imprimate la edi­tura sa, FORTUNA. Emil  Catrinoiu este prie­tenul nostru şi al celor amintiţi mai sus. Este prezent cu lucrările sale la toate lansările de carte de pe la bibliotecile românești, dar și la târguri de carte din Europa. Iată, acum a ajuns și la Montreal. L-am cunoscut cu ani în urmă, la Vâlcea, graţie lui „Nelu Blându” .

I-am fost musafir în casă şi la masă de Sfânta zi a soţiei sale, Parascheva. Amân­durora casa şi sufletul le sunt foarte primitoare. Cum primitori i-am fost şi noi la Târgul de carte de la Montreal, unde i-a uimit pe privitori cu tomurile sale bine protejate în ambalajele lor şi decorative, dar şi foarte protectoare. PUNCT.

… Nu pot încheia această corespondență fără a remarca un fapt memorabil petrecut la salonul românesc al Târgului de carte de la Montreal: prezența, onorantă pentru noi, a Excelenței sale doamna MARIA LIGOR, ambasador al României în Canada – și a consulului general de la Montreal, Lucia Iațic, invitate de onoare, care au transmis salutul lor scriitorilor și românilor prezenți la acest important eveniment închinat culturii scrise.

Iată, dragi cititori ai „Curierului de Vâlcea”, că imensitatea oceanului şi semeţia munţilor nu constituie un obstacol pentru vulturii temerari ai sufletelor noastre de români. Noi avem prieteni de nădejde în Ţară, iar cei de acolo ne au de prieteni aici. O mână spală pe alta… În Ţară ne vedem mai în fiecare vară… spre toamnă. Iar întâlnirile noastre de suflet, cu cei dragi şi cu cei de la I.C.R. sunt adevărate sărbători. Toate cărţile de la Târgul internațio­nal de carte de la Montreal, din această toamnă, au vorbit, de fapt, singure, iar despre lăudabilul eveniment, iată, am încercat să scriu eu… PUNCT FINAL.

 

George Filip

CARTEA-I SFÂNTĂ

 

orice carte e o lume

toată lumea stă-ntr-o carte;

fericit este românul

ce are de carte – parte.

 

printre paginile limpezi

sunt o droaie de poveşti

care-ţi ştiu secretul vieţii;

dacă ştii… să le citeşti.

 

să citim-… străbunii noştri

ne-au lăsat letopiseţe

cu istorii mari de Ţară;

toată lumea să le-nveţe.

 

taina vieţii stă-ntr-o carte.

acolo eşti TU şi EU.

cine este buchea sfântă?

BIBLIA lui Dumnezeu…