Sărbătoare în toată regula pentru Costeşti


• ziua comunei, organizată vineri, a fost un amestec reuşit de religie şi bună dispoziţie: un târg de icoane, procesiuni, ritualuri bisericeşti şi un spectacol folcloric al Ninetei Popa
 

„La obârşie, la izvoare”, sărbătoarea cea mai mare a costeştenilor a fost, şi-n acest an, un prilej de bucurie şi regăsire pen­tru muntenii de sub Arnota. Pusă la punct tocmai ca o ocazie specială de re­ve­nire sufletească la valorile ances­trale ro­mâ­neşti, sărbătoarea din acest an a be­ne­ficiat de o zi specială în care s-a trecut de la cele sfinte, adică de la târgul de icoa­­ne organizat în premieră, la ceremonia­lu­rile religioase prilejuite de Izvorul Tămăduirii.

După ce dimineaţa şi după amiaza au fost închinate celor sfinte, asfinţitul i-a găsit de costeşteni şi invitaţii lor, în total aproape 1.000 de suflete, bucurându-se de un spectacol folcloric întins pe durata a trei ore. Seara a culminat cu recitalul Ni­netei Popa, aceasta veselindu-i şi emo­­ţionându-i în acelaşi timp pe pe­trecăreţi cu melodiile sale de chef dar şi cu cântecele de o mai mare sensibilitate.

Trebuie spus că unul dintre princi­pa­lele motive pentru care Costeştiul se află în sărbătoare în prima vineri după Înviere este dat şi de prezenţa bisericii de lemn cu hramurile „Adormirea Maicii Domnu­lui” şi „Izvorul Tămăduirii” din cătunul Gruşetu, care face parte din salba monumentelor istorice care împodobesc judeţul Vâlcea. Aceasta este datată din anul 1801, iar istoria ei este una cel puţin fascinantă: până la data de 15 august 1937, când a fost sfinţită biserica mare a comunei Costeşti, această bisericuţă a fost biserica parohială a satului, pentru că aici, în cătunul Gruşetu, era şi centrul civic al comunei. Exclusă cultului, mai precis lăsată în părăsire după această dată, datorită cutremurelor şi intemperiilor climatice, biserica cons­truită din lemn pe temelie de piatră, s-a degradat în timp, ajungând aproape de distrugere, mai ales turnul-clopotniţă, construcţie de zid din anul 1840.

În 1985, la iniţiativa preotului paroh Marin Ion, a fost întocmit un deviz de repa­raţii şi restaurare. În anii următori, în parohia Costeşti s-au executat şi alte lucrări considerate ca fiind prioritare: împrejmuirea cimitirului în 1988, zugră­veli exterioare şi vopsitorii la biserica pa­rohială în 1992, 1996 şi 2007, cons­trui­rea din nou a unei biserici din lemn cu re­gim de capelă în incinta cimitirului paro­hial şi a altor construcţii anexe, între anii 2000 şi 2005.

Între anii 2006 şi 2009, a avut loc res­tau­rarea totală a bisericuţei Gruşetu, cu spri­jinul substanţial al primăriei comu­nei Cos­teşti. La 29 aprilie 2011, în ziua praz­ni­cului „Izvorul Tămăduirii”, biserica a fost resfinţită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului.