Prof. Dr. MITE MĂNEANU – Istoric al boierimii oltene
• prefață la volumul „Istoricul Mite Măneanu la 70 de ani”, coordonator Eugen Petrescu (Editura Rotipo, Iași, 2017)
Istoriografia a constituit principala manifestare a culturii laice la români, importanța ei fiind susținută cu înflăcărare de cărturarii noștri în perioada de renaștere națională de la 1848 (Revoluția Română de la 1848 fiind „expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței de neam”, conform wikipedia, enciclopedia liberă), care afirmau că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații!”. Afirmația este făcută prima oară de către cărturarul moldovean Gheorghe Asaki, la 1829, într-un articol din „Albina românească” și reluată câțiva ani mai târziu, la 1835, de către transilvăneanul Aaron Florian, profesor la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, unde l-a avut elev pe Nicolae Bălcescu. De asemenea, cărturarii pașoptiști August Treboniu Laurian (profesor transilvănean) și Nicolae Bălcescu (istoric muntean) – conducători ai Revoluției de la 1848 – au reluat afirmația susținând, totodată, rolul religiei (care se situa în prim-plan la români) în unitatea de neam. Asociind cele două componente – cea laică și cea religioasă –, marele istoric Mihail Kogălniceanu afirma în „Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională” că „Istoria, după Biblie, trebuie să fie și a fost totdeauna cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”. Astfel, marile noastre împliniri – Unirea Principatelor Române la 24 Ianuarie 1859, Independența de Stat de la 1878, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 – au fost raportate la trecut, la credința și istoria noastră.
*
Asemenea altor nume cunoscute ale timpului nostru, precum Andrei Pipidi, Sergiu Iosipescu, Mihnea Berindei, Ioan Talpeș etc., eroul acestui volum omagial, istoricul mehedințean Mite Măneanu, este „produsul” distinsului om de știință Constantin C. Giurescu – „una din personalitățile de frunte ale istoriografiei române contemporane”, așa cum frumos îl definește academicianul Ștefan Ștefănescu, la rândul său un eminent om de știință și de cultură –, la care se adaugă, printr-o contribuție esențială, valoroșii istorici și profesori universitari: Vasile Maciu, Dumitru Tudor, Dumitru Berciu ș.a.
Sub influența benefică a maeștrilor săi, Mite Măneanu „A «escaladat» profesional în teritoriile Bibliotecii cu renume «I. G. Bibicescu», ale frumosului și bogatului Muzeu al Porților de Fier și al Arhivelor Naționale Mehedinți, nu numai în funcții de conducere, dar, mai ales, în postura de iscusit iscoditor al izvoarelor istorice. Și de aici, cu pasiune și energie, a scris o operă istoriografică substanțială – cantitativă și calitativă –, impunându-și astfel numele între confrați și în societate. Dar, peste toate, și-a câștigat renumele de istoric al boierimii române oltene, în acest sens lucrările despre «Boierimea din Oltenia» devenind reprezentative pentru această vreme de reconstituiri și restituiri istoriografice și culturale”. Aceste cuvinte de apreciere aparțin distinsului istoric și profesor universitar Dinică Ciobotea – unul dintre cei mai de seamă medieviști ai vremii – omagiat și Domnia Sa anul acesta, în cadru festiv, la Universitatea din Craiova (27 aprilie), la Palatul Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta-Turnu Severin (manifestare organizată de Episcopia Severinului și Strehaiei la 1 iunie 2017) și la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu-Vâlcea (manifestare organizată de Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Judeţeană Vâlcea, la 15 iunie 2017).
Așadar, prezentul volum, intitulat «Istoricul Mite Măneanu la 70 de ani» – o lucrare cu rol de document pentru viitorime, publicată la Editura Rotipo din Iași – vine să cinstească un istoric, „fascinant în expresii și în lupta de idei” (D. Ciobotea), la aniversarea a 70 de ani de viață, din care 47 de ani dedicați cu pasiune cercetării trecutului românesc. În felul acesta, patrimoniul editorial se îmbogățește cu o carte nouă ce pune în valoare principalele elemente ce-l definesc, în primul rând ca om de știință și apoi ca profesor, pe unul dintre promotorii și valorizatorii de seamă ai istoriei noastre în această veche și fascinantă parte de țară a românilor, dintre Dunăre, Olt și crestele Carpaților Meridionali – componentă cândva a Țării Severinului – numită de-a lungul timpului Banatul Olteniei, apoi Valahia Mică, iar în zilele noastre Oltenia.
Este o carte alcătuită din cinci părți, la care și-au adus contribuția mai mulți oameni de știință și cultură din mediile academic, universitar și preuniversitar, arhivistic, muzeistic etc., care îl cunosc pe omagiat și îi apreciază activitatea științifică și opera publicistică și editorială.
Așadar, prima parte este dedicată omagiilor și mesajelor, autorii acestora fiind: Paul-Emanoil Barbu, Dumitru Cauc, Dinică Ciobotea, Florian Copcea, Constanțiu Dinulescu și Tudor Rățoi; partea a doua cuprinde biografia pe scurt a omagiatului, aceasta fiind realizată de Eugen Petrescu; partea a treia cuprinde patru interviuri cu Mite Măneanu, primul realizat de Cornel Ungureanu în 1973, în plină perioadă a regimului comunist, când istoricul se afla la început de carieră, cel de-al doilea realizat în 1998, după 25 de ani, de către Dumitru Dem Ionașcu, atunci când istoricul era în plină maturitate creativă și avea 28 de ani de activitate, al treilea realizat de Claudia Țuțuman în 2008 și ultimul realizat în 2010, reporter fiind Cătălin Căruntu; partea a patra pune în valoare o serie de articole și studii dedicate istoricului Mite Măneanu, autori fiind: Paul-Emanoil Barbu, Dumitru Cauc, Ileana Cioarec, Dinică Ciobotea, Florian Copcea, Constanțiu Dinulescu, Varvara Magdalena Măneanu, Tudor Nedelcea, Daniela-Liliana Pătrașcu, Dumitru-Valentin Pătrașcu, Eugen Petrescu, Romeo A. Popa, Tudor Rățoi, Ion Niță Rizea; ultima parte, a cincea, evidențiază prin câteva ilustrații-foto prezența istoricului Mite Măneanu în câmpul cultural-istoric vâlcean în urmă cu mai mulți ani, la manifestarea cultural-religioasă organizată anual în județul Vâlcea în memoria preotului cărturar Dumitru Bălașa (2009, Râmnicu-Vâlcea, județul Vâlcea) și la programul de cercetare intitulat „Pe urmele istoriei, eroilor şi martirilor neamului – Bătălia de la Posada”, organizat de către Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” al Filialei Județene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, în nordul județului Vâlcea și în nord-vestul județului Argeș (2010-2015).
La cei 70 de ani de viață, din care 47 de ani în slujba culturii istorice, Mite Măneanu se adaugă cu cinste acelor cercetători ce și-au respectat profesia, țara și neamul, asigurându-și astfel, prin opera științifică publicată, o treaptă binemeritată în literatura istoriografică românească.
Aceasta este, pe scurt, motivația apariției și structura acestui volum omagial.
Ca inițiator, coordonator și îngrijitor al lucrării, apreciez buna colaborare cu autorii omagiilor, referințelor, articolelor și studiilor publicate aici și cu cei ce s-au ocupat de partea tehnică – Mihail Rogojinaru (corectură și traducere în limba engleză), Valentin Pițigoi (tehnoredactare și machetare), Violeta Scrociob (grafica), Marian Diaconu (tipar) – și le mulțumesc tuturor pentru această reușită comună în plan editorial, pentru acest mic dar făcut unui om ce, la rândul său, timp de 47 de ani, s-a dăruit cu întreaga ființă și pricepere istoriografiei românești – culturii istorice românești –, știință considerată componentă de bază în evoluția spiritualității și păstrării identității noastre naționale.
Eugen PETRESCU