Problemele grefierilor, sursă de blocaj în activitatea instanțelor și parchetelor
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, afiliat la Federația PUBLISIND a trnsmis un comunicat important și tranșant, care aduce în „lumina reflectoarelor” problemele reale cu care se confruntă o categorie importantă și de bază din Ministerul Public – grefierii și personalul conex. Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al reprezentanților acestor entități, dar mai ales deciziile care urmează să le ia în cel mai scurt timp, dacă situațiile semnalate nu-și găsesc rezolvarea.
„Personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete este alcătuit din: grefieri, grefieri-arhivari, grefieri-registratori, grefieri documentariști, grefieri statisticieni și specialiști IT, iar personalul conex este format din agenți procedurali, aprozi și șoferi și reprezintă cea mai numeroasă categorie profesională din sistem, aproximativ 8000 de persoane.
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, afiliat la Federația PUBLISIND (Federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate Administrație Publică) sindicat care reprezintă mai mult de 50% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în colaborare cu
Sindicatul SindJust Bihor, afiliat la Federația PUBLISIND, organizație sindicală reprezentativă la nivelul Curții de Apel Oradea și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea;
Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Justiție ”Grefierul” Alba, afiliat la Federația
PUBLISIND, organizație sindicală reprezentativă la nivelul Curții de Apel Alba-Iulia;
Sindicatul Dreptatea Bacău, organizație sindicală reprezentativă la nivelul Curții de Apel Bacău și Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizație sindicală constituită la nivelul Curții de Apel Galați,
În raport de intrarea în vigoare a OUG nr. 114/2018 prin care au fost adoptate o
serie de măsuri care vizează și categoria noastră profesională,
Având în vedere adoptarea ordonanței nr. 3 din data de 8 februarie 2019 publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 106/12.II.2019, înțelegem să facem următoarele precizări:
1. Salariile personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete au fost greșit calculate la momentul elaborării legii salarizării, respectiv coeficientul prevăzut în grila de salarizare, anexă la Legea nr. 153/2017, este calculat prin raportare la o valoare de referință sectorială mai mică decât cea rezultată din aplicarea legilor de salarizare succesive, începând cu anul 2008 și până în prezent;
Consecința acestei greșeli o constituie faptul că aproximativ 80% din grefieri, respectiv personalul cu o vechime mai mare de 5 ani în specialitate, are salariul plafonat până în anul 2022.
2. Personalul auxiliar de specialitate reprezintă singura categorie profesională al cărui salariu net nu a fost majorat cu procentul de 25% astfel cum s-a prevăzut în legea salarizării, de majorări salariale beneficiind numai anumite funcții din interiorul categoriei, respectiv grefierii cu vechime în specialitate mai mică de 5 ani, grefieri-arhivari, grefieri-registratori și personalul conex, precum și funcțiile de conducere, care reprezintă aproximativ 20% din totalul angajaților și numai etapizat pentru anii 2019-2022.
Consecința directă o constituie instituirea unei discriminări directe între funcțiile care compun categoria noastră profesională, precum și față de celelalte categorii socio-profesionale.
3. Cuantumul total al sporurilor la care este îndreptățit personalul auxiliar de specialitate și conex, în conformitate cu dispozițiile legii salarizării, este acordat diferențiat de către angajatori, în prezent existând o salarizare neunitară între funcții care au același grad, gradație și vechime, deși personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții de muncă, aspect sesizat de două ori de fostul Ministru al muncii și justiției sociale.
Limitarea cuantumului sporurilor cel mult la nivelul acordat în luna decembrie 2018, înseamnă, pe de o parte, blocarea oricăror demersuri efectuate în încercarea de a înlătura discriminarea instituită, iar, pe de altă parte, deschide calea angajatorilor care au acordat procentul integral al sporurilor în raport de dispozițiile Legii nr. 153/2017, de a diminua cuantumul acestora, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu până la 15%.
4. Modul eronat de calcul al salariilor de bază pentru categoria noastră profesională a fost recunoscut, atât prin decizii administrative, cât și, în paralel, prin hotărâri judecătorești, definitive, Guvernul însă refuză o intervenție legislativă pentru corectarea coeficienților din grilă.
OUG nr. 114/2018 cuprinde prevederi relative și la plata eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea categoriei noastre profesionale, inclusiv în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a acestor sume, ceea ce conduce la o dublă discriminare, cu atât mai mult cu cât modul greșit al salariilor subzistă din anul 2015, iar plata acestor drepturi ar putea constitui o îndreptare parțială a prejudiciului adus.
OUG nr. 6/2019 vine și eșalonează plata retroactivă a drepturilor salariale recunoscute prin decizii administrative ca urmare a neaplicării sau aplicării eronate a legilor de salarizare succesive.
5. Începând cu luna ianuarie 2019, categoria noastră profesională, alături de alte categorii din sistemul bugetar, beneficiază de dreptul la acordarea indemnizației de hrană prevăzută de art. 18 din Legea nr. 153/2017.
Există situații în care indemnizația de hrană nu a fost acordată sau a fost acordată
în alt cuantum decât cel prevăzut de lege.
Acordarea indemnizației de hrană afectează acordarea sporurilor de care beneficiem, în condițiile legii, sub aspectul cuantumului, întrucât este inclusă la calculul procentului de 30% prevăzut de art. 25 din Legea nr. 153/2017 în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite.
Astfel, ordonatorii de credite vor avea de ales între neacordarea indemnizației de hrană și păstrarea sporurilor sau acordarea indemnizației și acordarea în procent mai mic a sporurilor, pe măsură ce personalul va atinge nivelul salariului de încadrare prevăzut pentru anul 2022 și, implicit, aplicarea legii salarizării, concret, scăderi salariale cu până la 15%.
Indemnizația de hrană trebuie să fie exceptată de la calculul procentului de 30% prevăzut de art. 25 din Legea nr. 153/2017 în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite care au calitatea de angajatori pentru categoria noastră profesională, acordarea acesteia și schimbarea modului de impozitare reprezentând o măsură electorală și un artificiu fiscal, pentru bugetari.
6. În perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
Este de notorietate faptul că specificul activității personalului auxiliar de specialitate, la care se adaugă volumul de activitate din instanțe și parchete, implică efectuarea de ore suplimentare.
Potrivit evidențelor, munca suplimentară efectuată de personalul auxiliar de specialitate depășește cu mult cele 360 de zile prevăzute de Codul muncii, iar activitatea specifică nu permite compensarea acestora nici măcar cu timp liber corespunzător.
Având în vedere informațiile apărute în presă în ultimele zile privind existența unor proiecte de legi pentru abrogarea pensiilor speciale, facem următoarele precizări:
Personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete nu beneficiază de pensie specială, ci de pensie de serviciu, ca recunoaștere a zecilor de ani în care și-au desfășurat activitatea în slujba justiției, într-un regim de interdicții și incompatibilități pe care alte categorii profesionale nu îl au, însă, beneficiază de pensie ”specială”.
Având în vedere regimul juridic al interdicțiilor și incompatibilităților instituite de lege în sarcina noastră, salariul constituie singura sursă de venit, discriminatoriu față de alte categorii profesionale care își pot completa veniturile din alte surse, cu atât mai mult cu cât, astfel cum am arătat anterior, salariul de încadrare este, pe de o parte, greșit calculat, iar, pe de altă parte, plafonat (înghețat), deja, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete ”În înfăptuirea actului de justiție, munca personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenta acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfășurare a întregii activități a instanțelor judecătorești şi a parchetelor de pe lângă acestea”.
Singura ”facilitate” de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate este reducerea vârstei de pensionare față de vârsta standard prevăzută de lege, întrucât stagiul de cotizare de 25 de ani în condițiile de muncă grele, vătămătoare sau periculoase și uzura psihică justifică acordarea pensiei de serviciu, nefiind vinovați grefierii pentru eliminarea grupelor de muncă sau neincluderea acestei categorii ca desfășurând activitatea în grupă de muncă, cu consecințele legale ce decurg de aici sub aspectul reducerii vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare în grupă de muncă.
Mai mult, întreaga categorie profesională numără aproximativ 8000 de persoane, iar de pensie nu ajung să se bucure decât câteva sute de grefieri, restul, fie decedează în activitate, fie la câteva luni după ce ating pragul de vârstă instituit de lege pentru pensionare.
Activitatea desfășurată de grefieri în instanțe și parchete este supusă unei uzuri psihice, dar mai ales fizice, și ne referim aici la anticele mașini de scris cu o greutate medie de peste 6 kg și care au fost cărate efectiv pe brațe de aceștia, dublate de zecile și sutele de volume ale dosarelor de urmărire penală și miile de dosare aflate pe rolurile instanțelor, care au avut onoarea să fie cărate în cărucioare abia în ultimii 5-10 ani… Iar, în ultima perioadă de programe statistice și de înregistrare a ședințelor de judecată. Și urmează dosarul electronic, anunțat de ministrul justiției.
Ca să nu mai vorbim de condițiile în care își desfășoară activitatea și care nu corespund din punct de vedere al sănătății și securității în muncă sau despre lipsa arhivelor și nivelul ridicat de bacterii și modul în care sunt depozitate dosarele ”manipulate”… tot de grefieri, fie ai arhivari, registratori sau de ședință.
Cu atât mai mult, legea ”conferă” grefierilor statutul de ”privilegiați” prin instituirea unui regim de interdicții și incompatibilități (vezi art. 77 din lege).
Astfel, spre deosebire de alte categorii de bugetari, personalului auxiliar de specialitate îi este interzisă desfășurarea oricăror alte activități, cu excepția celor didactice, salariul reprezentând singura sursă de venit, iar acordarea pensiei de serviciu după o activitate de cel puțin 25 de ani în sistem nu poate fi privită ca un beneficiu ”special”.
Mai mult, sistemul judiciar din România trebuie să evolueze inclusiv în ceea ce privește profesia de grefier și rolul acesteia la înfăptuirea actului de justiție, în prezent, aproximativ 90% din grefieri sunt absolvenți de studii superioare juridice, iar, prin intrarea în vigoare a noilor coduri au fost transferate o serie de atribuții de la magistrați către grefieri.
Prin urmare, creșterea rolului grefierului în înfăptuirea actului de justiție trebuie să fie privită și prin asigurarea unei salarizări corespunzătoare, prin raportare directă tocmai la regimul de interdicții și incompatibilități și desfășurarea activității în condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase, precum și pentru asigurarea unei stabilități în sistem, prin intermediul unei pensii de serviciu.
Față de aceste considerente, la solicitarea membrilor și în urma deciziei luate de
organele de conducere ale organizației noastre sindicale, înțelegem să
I N F O R M Ă M P U B L I C
că nerezolvarea problemelor cu care se confruntă categoria noastră profesională, precum și adoptarea unui act normativ, indiferent de forma pe care o va îmbrăca și care va produce efectele mai sus enumerate, vor genera mișcări de protest, care vor conduce până la blocarea totală a activității în instanțe și parchete.
Calendarul și forma mișcărilor de protest vor fi anunțate ulterior, în raport de
poziția pe care o vor adopta factorii decidenți în raport de aspectele anterior menționate.
În vederea soluționării tuturor problemelor cu care se confruntă categoria noastră profesională și într-o ultimă încercare de a da eficiență dialogului social, solicităm factorilor decidenți să organizeze, de urgență, o întrevedere cu reprezentanții organizațiilor profesionale și sindicale constituite la nivelul profesiei, în cadrul cărora să fie dezbătute, identificate și luate măsuri concrete pentru soluționarea următoarelor probleme:
1. Eliminarea inechităților salariale la nivelul autorității judecătorești prin acordarea în procent integral a sporurilor cuvenite personalul auxiliar de specialitate și conex, conform modului de calcul aplicat de CA Bacău, CA București și CA Târgu-Mureș;
2. Reanalizarea grilei de salarizare prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate și conex prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017, Anexa V – Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție, Capitolul II, în sensul corectării coeficientului de ierarhizare;
3. Exceptarea indemnizației de hrană de la calculul procentului de 30% prevăzut de art. 25 din Legea nr. 153/2017 în care trebuie să se încadreze ordonatorii de credite care au calitatea de angajatori pentru categoria noastră profesională;
4. Identificarea unei soluții legislative și financiare pentru plata orelor suplimentare efectuate de către personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;
5. Inițierea elaborării standardelor ocupaționale și a calificărilor profesionale corespunzătoare pentru funcțiile care compun categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;
6. Înființarea unei direcții de specialitate în Ministerul Justiției care să reprezinte şi să gestioneze din punct de vedere profesional cariera grefierilor, să coordoneze și să gestioneze resursele umane similar Direcției Tehnologia Informației, Direcției Naționale de Probațiune, etc.;
7. Redimensionarea schemelor de personal din instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea prin elaborarea unor standarde pe linie de resurse umane, raportate la volum de munca si alți indicatori sau particularități;
8. Dotarea corespunzătoare a instanțelor și parchetelor din punct de vedere al siguranței și sănătății în muncă, în vederea îmbunătățirii condițiilor de desfășurare a activității la locurile de muncă, cu respectarea următoarelor cerințe minime:
a) asigurarea condițiilor de spațiu în conformitate cu normele legale de sănătate publică;
b) amenajarea ergonomică a locului de muncă;
c) asigurarea condițiilor de mediu în spațiile de lucru – iluminat, microclimat, o temperatură optimă în spațiile destinate activității, aerisire, igienizare periodică, cel puțin o dată la 2 ani;
d) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă, acolo unde este cazul (vestiare, grupuri sanitare, cantine, locuri special amenajate pentru fumători, etc.), astfel încât acestea să asigure condiții corespunzătoare conform reglementărilor europene obligatorii în domeniu;
9. Excluderea categoriei noastre profesionale dintre categoriile ce fac obiectul legilor prin care se solicită abrogarea pensiilor speciale sau identificarea unei soluții legislative pentru acordarea pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate pe baza principiului contributivității și recunoașterea desfășurării activității în condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase”.