Prin referendumul din 29 iulie opriţi ascensiunea dictaturii!


Cilea_fericitÎn toate apariţiile pe ecranele televizoarelor, preşedintele suspendat Traian Băsescu are grija obsesivă de a avea ca fundal imaginea infinită a Constituţiei, urmărind să se înţeleagă că toate acţiunile sale emană din „prescripţiile biblice ale sfintei constitu­ţiuni”. Această obsesie nu este una de conjunctură. Încă de când s-a instalat pe „tronul” prezidenţial de la Cotro­ceni, n-a avut dorinţă mai arzătoare decât să modifice legea fundamentală a României după chipul şi asemă­narea sa. Deşi preşedintele nu are dreptul să intervină asupra Constituţiei şi să se erijeze în iniţiator de proiect constituţional, un astfel de crochiu a fost înaintat către Consiliul Legislativ, iar conţinutul acestuia a fost în aşa fel modificat încât atribuţiile preşedintelui să devină de-a dreptul discreţionare şi dictatoriale.

Să răsfoim împreună modificările aduse de Traian Băsescu prin pro­iec­tul pe care l-a înaintat Parlamentului la data de 1 iunie 2011. O primă „zăbală” cu care să poată hămui Parlamentul, instituţie cu care se războieşte încă din momentul instalării la Cotroceni, se ascunde în următoarea sa pro­pu­ne­re: „În afară de imunitate pentru de­cla­raţii politice, nu mai este nevoie de un aviz al Parlamentului pentru ares­tarea sau anchetarea unui membru al Par­lamentului”. Altfel zis, senatorul sau deputatul care nu-şi ţine gura, poa­te ajunge cu uşurinţă după zăbrele.

De sabia prezidenţială nu scapă nici Guvernul neascultător. De exem­plu, pentru a-şi consolida supremaţia asupra Executivului, Traian Băsescu cere modificarea art.85 în sensul că, îl citez din nou: „propunerea premierului de revocare şi numire a unui ministru să se facă numai după consultarea preşedintelui”.

Pedeapsa prezidenţială nu-i oco­leşte nici pe magistraţi, deşi el cla­mea­ză mereu că Justiţia este inamovibilă şi independentă. Preşedin­tele zice că nu se amestecă în „treburile interne” ale Justiţiei, în schimb cere ca votul în Consiliul Superior al Magistraturii să fie numai deschis. Iată cum motivează această cerere: „Nu văd de ce nu am şti când e sancţionat sau nu un magistrat, cine a votat pentru şi cine împotrivă”. O altă palmă o dă magis­traţilor şi prin propunerea de modifi­care a art. 52 care se referă la răspun­derea statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare cerând nici mai mult nici mai puţin decât „răspun­derea judecătorilor şi procurorilor”. De altfel, asupra lor revine din nou la art. 126 la care propune ca includerea actelor ce privesc politicile fiscale şi bugetare să fie excluse din sfera actelor controlului judecătoresc. „Pro­blema fiscalităţii – motivează Traian Băsescu – e o problemă strictă a Gu­vernului şi Parlamentului, nu a jude­cătorilor!”. Unde vrea să bată, de fapt, suspendatul preşedinte? El urmăreşte ca pensionarii şi funcţionarii publici, afectaţi de reducerea abuzivă a veni­turilor să nu-şi mai poată reclama drepturile în instanţă. Aşa că a mai agăţat ceva de gulerul art. 126: „con­trolul judecătoresc asupra actelor ad­mi­nistrative să excepteze pe cele care privesc politicile fiscale şi bugetare”. Adică, mai pe şleau, să li se interzică instanţelor de a mai judeca dosare care vizează reducerea salariilor sau a pensiilor. Pe Traian Băsescu nu-l interesează că, prin această preve­dere, deschide calea spre abuzuri din partea autorităţilor şi pune cetăţeanul într-o poziţie nedreaptă de inferioritate în raport cu statul.

Prin toate propunerile sale de modificare a Constituţiei, nu urmă­reşte decât întărirea poziţiei preşe­din­telui faţă de Parlament, de Guvern şi de Cetăţean, dictonul său preferat fiind cel preluat de la un suveran al Fran­ţei: „L`etat c`est moi!”, adică „Sta­tul sunt eu!”. Or, tocmai acest lucru trebuie sancţionat la Referendumul din 29 iulie. Votând „DA”, votaţi stopa­rea dictaturii!

dr. ing. ION CÎLEA,

preşedintele Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD