Prin artă, pentru artă
Salutam, la început de octombrie 2013 – cu ocazia evenimentului intitulat C@RTE – SALON DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ – inaugurarea noii şi extrem de ofertantei Galerii de Artă „Alex Bucur” din Cluj-Napoca (Palatul TEMCO, Str. Republicii nr. 65-67), iniţiativă generoasă a amfitrionului acestui spaţiu cultural, Prof. dr.ing. Pompiliu MANEA. În acel cadru, expoziţia de pictură şi sculptură „Armoniile toamnei” a preluat şi reverberat, asemenea unui ecou, lumini solare ce se pătrund şi întrepătrund, spre a consolida statutul şi valoarea locului.
Începutul odată făcut, iată, un nou eveniment de rezonanţă cultural-artistică şi formativă în ambianţa Expoziţiei de pictură şi sculptură «Armoniile toamnei» de la Palatul Temco. În urma invitaţiei pe care generosul patron şi mentor spiritual, Prof. dr. ing. Pompiliu Manea, a adresat-o Liceului de Muzică “Sigismund Toduţă “ din Cluj-Napoca, directorului acestuia, prof. Vasile Sândean-Ovadiuc, miercuri 30 octombrie, zi aurie şi binecuvîntată de soare, mai multe grupuri de adolescenţi au putut fi zărite urcînd pe str. Republicii spre Galeria «Alex Bucur», la întîlnirea cu arta majoră. Însoţiţi de d-nele profesoare şi diriginte Gabriela Trif, Maria Mureşan şi Ştefania Ţîrău, tinerii au deschis cu sfială porţile unui univers nou, dar familiar totodată, ei înşişi fiind viitori practicanţi ai artei surori – muzica. Au fost întîmpinaţi de pictorii Rodica şi Adrian Tarţa, care le-au oferit o prezentare a lucrărilor expuse, adevărată «lecţie de privit», le-au vorbit despre arta plastică din interiorul fenomenului creativ, conducîndu-i pe traseul cunoaşterii şi receptării sensibile a operei de artă. În cuvîntul său, prof. Adrian Tarţa a amintit despre cum s-a constituit grupul de artişti care expun, invocînd personalitatea scriitorului şi publicistului Ioan Barbu de la Rîmnicu Vîlcea, iniţiatorul și sufletul acestui proiect. Artiştii prezenţi prin lucrări sînt personajele cărţii «Lauri pentru aleşii mei», ediţia a IV-a, pe care Ioan Barbu a lansat-o în 5 octombrie a.c., la Cluj-Napoca. Girul personalităţii scriitorului Ioan Barbu şi apartenenţa tuturor artiştilor expozanţi la Uniunea Artiştilor Plastici din România, filialele Bucureşti, Vîlcea şi Cluj, confirmă ştacheta valorică a expoziţiei. Adrian Tarţa a relevat caracterul inevitabil variat stilistic, dar şi unitar, totodată, al expozitiei, acest fapt conferind posibilitatea cunoaşterii unor modalităţi diverse de exprimare care coexistă în contemporaneitate: de la peisajele sensibil abordate într-o cromatică cu acorduri fine, configurînd ipostaze de «fascinantă poetică urbană» ale pictoriţei Rodica Tarţa, sau peisajele în tonalitate gravă, atemporale, cu o cromatică restrînsă la griuri ale lui Adrian Tarţa, la explozia de culoare cu dominante galben-ocru care te învăluie în compoziţiile maestrului Horea Cucerzan; de la lirismul discret afirmat în lucrările Irinei Sava, la abordarea de sorginte metafizică în travaliul lui Eduard Stoenică; de la simbolistica maestrului Nicolae Sava cu sublime derapaje în zona suprarealului, la accentele expresioniste din graficile Consuellei Meiloiu; de la afirmarea spectrului vegetal ca amintire ancestrală în lucrările lui Tudor Meiloiu, impecabil realizate tehnic, sau asimilarea influenţelor orientale în compoziţii luxuriante ale Alexandrei Meiloiu, la «distrugerea formei» şi părăsirea treptată a figurativului care devine pretext pentru desfăşurarea creativă într-o cromatică îndrăzneaţă la Gheorghe Dican, la gestualismul plin de vervă al lui Dan Cioca sau lirismul abstract din lucrările foarte bine afirmate ale lui Marin Răducu… Acuarelele artistei centenare Medy Wechsler Dinu au impresionat prin fineţea desenului grafic, prin fluiditatea culorii, dar şi prin valoarea lor documentară. Un loc aparte în expoziţie îl ocupă sculptura lui Doru Drăguşin, el însuşi declarat discipol al lui Brâncuşi. În lucrările sale, forma este stilizată pînă la esenţă, sursa inspiraţiei regăsindu-se în arhetipul mental dobîndit din vasta cultură populară, din elementele decorative ale troiţelor, porţilor ţărăneşti, cerdacurilor etc. Întreaga prezentare a stîrnit un interes neaşteptat în rîndul elevilor. Firesc, au urmat întrebări, cărora le-au răspuns cu amabilitate atît Rodica Tarţa cît şi Adrian Tarţa, apoi discuţii libere despre tehnici picturale, materiale folosite, surse de inspiraţie şi, mai ales, despre similitudinile între limbajul muzicii şi al picturii. Mulţi dintre elevi au exprimat preferinţe, ceea ce denotă analiză interioară şi o punere în acord a personalităţii cu opera vizată. Vizita s-a încheiat firesc, cu o prăjitură şi cu un măr simbolic. Beneficiul acestei lecţii vii, desfăşurate în locul cel mai potrvit, este nemăsurat şi aparţine ambelor părţi. Elevii au înteles atitudinea şi comportamentul specific în faţa operei de artă, parcursul pe care trebuie să-l urmeze în citirea şi interpretarea ei; în acelaşi timp, galeria a cîştigat un potenţial public, avizat şi critic, care va atrage, cu siguranţă, şi alţi vizitatori. În condiţiile lipsei acute de săli de expoziţie la Cluj-Napoca, se cuvin felicitări Prof. Manea pentru efortul de a fi creat Galeria de Artă „Alex Bucur”, un cadru minunat, care poate găzdui astfel de întîmplări cultural-artistice cu efect educativ sigur şi pe termen lung.