Primul pesedist vâlcean care dă de pământ zdravăn de tot cu Ponta: „Numai lașii fug în asemenea momente! Numai trădătorii fug cu repetiție…”
• este sentința primarului de la Costești după ieșirea fără luptă de la guvernare a fostului lider PSD
Demisia premierului Victor Ponta (foto dreapta) după doar o noapte de proteste pe străzi i-a lăsat într-un offside uriaș pe aleșii locali PSD. Faptul că pasul a fost făcut fără nici o informare și că Armata Roșie a aflat de la televizor că tocmai a fost decapitată a reprezentat o mare lovitură. Dacă majoritatea primarilor social democrați de la noi din județ au condamnat, în tăcere, gestul, primul care-l atacă public pe Ponta este un coleg de generație. Toma Peștereanu (foto stânga) spune răspicat că demisia fostului său șef de partid este o lovitură devastatoare pentru comuna Costești, dar și pentru Vâlcea: „Vreau să vorbesc strict în nume personal. Vă garantez, însă, că sunt foarte mulți primari care l-ar mânca efectiv de viu pe Ponta pentru lașitatea de care a dat dovadă, uitând că n-a ajuns singur acolo și că măcar putea să ne anunțe cu o zi înainte de a pleca, nu să ne lase ca pe niște proști să aflăm de la televizor că ne-am predat fără luptă… Sunt nemulțumiri uriașe pentru modalitatea de a trata și respecta niște soldați care, campanie după campanie, s-au luat de piept cu toată lumea pentru partid și bărbații din fruntea acestuia, că a fost vorba de Geoană sau Ponta… Numai lașii fug în asemenea momente! Numai trădătorii fug cu repetiție…Sunt supărat pe întregul cabinet Ponta!Pentru mine unul, la Costești, faptul că, de peste jumătate de an, așteptam un semn privind situația limitelor Parcului Național Buila Vânturarița este foarte dureros. Din partea unui guvern PSD așteptam o cu totul altă abordare, o poziție mult mai fermă și mai clară în favoarea Vâlcii, nu să ajungem în pixul nu știu căruia funcționăraș de prin Ministerul Mediului care nici nu-și poate imagina ce mult cântărește această decizie aberantă…Dacă așa s-a uitat la noi un guvern prieten, gândiți-vă cum vom fi tratați de un executiv ostil, al PNL-ului!”
Primarul Costeștiului face referire la situaţia de suprapunere a limitelor Parcului Naţional Buila cu perimetrul minier al Societăţii Naţionale a Sării SA, pe zona de dezvoltare a Carierei Bistriţa Costeşti, apărută dintr-o eroare a Ministerului Mediului. După cum am mai scris și în alte ediții ale ziarului nostru, suprafaţa de suprapunere nu este pe zona actuală de exploatare, ci pe zona de dezvoltare a treptelor superioare ale carierei care urmau să asigure menţinerea capacităţii de producţie pe termen mediu şi lung. În cadrul legislativ actual, rezolvarea acestei probleme se poate realiza prin iniţierea unei Hotărâri de Guvern prin care urmează să fie modificată limita Parcului Buila Vânturariţa, pentru a scoate în afara ariei naturale protejate o suprafaţă de 29 de hectare, necesară pentru a se putea continua activitatea minieră. Doar că acest pas legislativ a fost refuzat Vâlcii de către Guvernul Ponta.
Fostul deputat Vlădoiu a atras atenția: „Exploatarea zăcământului de calcar în zona Bistriţa este vitală pentru economia judeţului nostru”
Unul dintre cei mai activi susținători ai cauzei costeștene a fost deputatul Aurel Vlădoiu, care, din Parlamentul României, atrăgea atenția: „Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea exploatează calcar în zona Bistriţa (Comuna Costeşti, Vâlcea) în baza unei licenţe aprobată prin HG 652/2000. Ulterior aprobării perimetrului minier, printr-o altă hotărâre de guvern (HG 2151/2004), în această zonă, s-a instituit o arie protejată, fără a se ţine cont de existenţa activităţii miniere sau să se verifice în teren limitele celor două suprafeţe. Astfel, printr-o eroare, s-a ajuns în situaţia ca 16 hectare din perimetrul minier să se regăsească şi în aria parcului. Pentru rezolvarea acestei probleme, în conformitate cu art. 22 din OG 57/2007, s-a propus constituirea unei zone de dezvoltare durabilă pe suprafaţa încadrată atât în Parcul Naţional, cât şi în perimetrul minier. Această soluţie nu afecta scopul urmărit prin declararea ariei protejate. Din totalul suprafeţei Parcului Naţional Buila Vânturariţa, de aproximativ 4.500 ha, doar 29 ha sunt necesare continuării activităţii miniere (16 ha pentru exploatare şi 13 ha pentru realizarea căilor de acces). Centrul de Cercetare a Mediului şi Valorificare Durabilă a Resurselor, din cadrul Universităţii din Craiova, a întocmit, la solicitarea SNS Salrom – Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, o documentaţie profesionistă privind modificarea limitelor Parcului Naţional, aceasta fiind depusă la Ministerul Mediului. Cu toate acestea, Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional a dat un aviz negativ, nefiind acceptată nici o variantă propusă de EM Râmnicu Vâlcea pentru rezolvarea situaţiei. Cinci luni mai târziu, Consiliul Ştiinţific şi-a dat acordul ca cele 16 ha suprapuse să fie incluse în zona de dezvoltare durabilă a parcului, însă a respins din nou ideea renunţării şi la cele 13 ha, necesare amenajării drumurilor pentru transportul calcarului către platforma chimică de la Râmnicu Vâlcea. În cazul în care, în continuare, exploatarea s-ar face doar în zona nesuprapusă cu aria protejată, resursele de calcar ar fi asigurate timp de maxim 14 ani. Dar acest mod de exploatare nu este posibil din punct de vedere tehnic, întrucât nu se pot executa lucrările de deschidere absolut necesare extragerii rezervelor de calcar. Drept urmare, pentru ca activitatea minieră să se poată desfăşura în condiţii optime, EM Râmnicu Vâlcea are nevoie şi de cele 13 ha. Exploatarea zăcământului de calcar în zona Bistriţa este vitală pentru economia judeţului nostru, de această activitate depinzând în mod direct două dintre cele mai importante companii vâlcene: Oltchim şi Uzinele Sodice Govora. Afectate pot fi, însă, şi alte societăţi comerciale mari, cu sute sau chiar mii de angajaţi. Tocmai pentru că au fost gândite să funcţioneze împreună, aceste societăţi sunt construite în apropierea zonei în care se regăsesc resursele materiale de care au nevoie în procesul de producţie. Depăşirea impasului în care s-a ajuns se poate rezolva prin includerea în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional a suprafeţei de 13 ha necesare pentru realizarea drumurilor de acces, la care să se adauge și cele 16 ha incluse din greşeală în aria protejată”.