Preşedintele suspendat Traian Băsescu ştie: de ce ţi-e frică, nu scapi

Declaraţiile din ultimele zile pe care le-a făcut Traian Băsescu i-a arătat faţa adevărată, a omului speriat de perspectiva şi rezultatele Referen­dumului, dar şi a laşului care încearcă orice pentru a nu se întâlni cu românii în faţa urnelor. Îi este frică de votul românilor şi caută orice chichiţă pentru a-i împiedica să se prezinte la vot. El este convins că oamenii îl vor sancţiona pentru toate relele.

Salariaţii nu uită că tăierea unui sfert din veniturile lor lunare s-a decis la Cotroceni. Pensionarii nu-l vor ierta pen­tru impozitarea pensiilor, dar şi pen­tru jignirea pe care le-a adus-o Tra­ian Băsescu numindu-i drept „lipi­to­rile grase pe umerii salariaţilor slabi”.

Medicii nu vor putea nici ei să treacă peste umilinţa la care i-a supus Traian Băsescu atunci când le-a zis – îl citez: „dacă nu vă convine, graniţa vă e deschisă”. Adică să plece din ţară. După aceea, nici profesorii nu-l iartă pentru aroganţa şi ironia cu care le-a răspuns la cererea justificată de echilibrare a salariilor. Practic, nicio categorie socială şi profesională nu a scăpat de îngâmfarea şi ironia suve­rană a lui Traian Băsescu.

Dacă astăzi se dă de „cocoş”, de mare viteaz, să nu se ascundă de ro­mâni. Să aibă curajul de a participa la luptă dreaptă cu cei pe care ar fi trebuit să-i conducă corect, în spiritul Constituţiei, al moralei creştine şi al bunului simţ.

De la 7 mai, adică din momentul când Uniunea Social Liberală a pre­luat guvernarea, Traian Băsescu a în­ce­put un adevărat război de gherilă, pe faţă, inflamând instituţiile statului pe care le ţine cu dinţii în aservirea in­te­­reselor sale. Sigur, vârful de lance al atacurilor au rămas corifeii PDL. Ei au făcut tot felul de declaraţii halucinante. Ei au bătut la porţile instituţiilor europene lansând tot felul de minciuni, grozăvii şi fantezii. Ei au alarmat Europa precum că, la Bucureşti, s-ar fi produs un puci.

Traian Băsescu şi trompetele lui susţin că Guvernul a schimbat Legea nr.3/2000 privind Referendumul prin Ordonanţa de Urgenţă nr.41 din 5 iulie 2012 în sensul că a modificat preve­de­rile art. 10. În realitate, prin această Or­donanţă se revine la Legea nr.129/5 mai 2007, preluând cuvânt cu cuvânt acelaşi art. 10 care prevede în ambele do­cumente – citez: „demiterea preşe­din­telui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum”.

Precizez, de asemenea, că tot atunci, în 2007, Legea nr.129 a fost de­­clarată constituţională de către Cur­tea Constituţională a României prin Decizia nr.355. Dacă atunci era cons­tituţională, de ce azi, aceeaşi pre­ve­dere de lege preluată identic, până la ultima virgulă, prin OUG nr.41/2012 nu mai corespunde Constituţiei? Pun şi eu, aşa, o întrebare.

Sigur, actuala decizie a Curţii Cons­tituţionale va fi respectată, iar rezultatul referendumului va da câştig de cauză nu USL, ci milioanelor de ro­mâni care nu-l mai vor pe Traian Bă­sescu pre­şe­dinte. Şi nu-l mai vor deoa­rece el a fost sursa răului în politica româ­nească, producătorul de crize şi de conflicte, su­ve­ranul arogant care nu a trăit satis­facţie mai mare decât să-i umilească pe români, de la ultimul salariat şi până la cea mai înaltă personalitate politică, ştiinţifică sau din alte domenii.

Tocmai de aceea, preşedintele sus­pendat Traian Băsescu a intrat în panică!