Plăcerea lecturii


Lectura schimbă totul! Iată o afirmaţie care poate fi suspectată de prea mult entuziasm, dar care nu face altceva decât să concentreze, în cuvinte puţine, un concept la care ne raportăm adesea. Încă din primii ani, cartea reprezintă un reper, iar lecturile ajung să ne definească, să ne determine parcursul şi să ne inspire deciziile.
Când vorbim despre lectură ne gândim mai ales la cititul de plăcere, dar şi studiul documentelor de specialitate reprezintă pentru un cercetător mai mult decât o pasiune şi îi poate oferi satisfacţii personale şi profesionale în aceeaşi măsură. În general, ne simţim atraşi de cărţi fie că le considerăm mijloace de educaţie, fie parteneri de petrecere a timpului liber. Nu sunt puţini nici cei care apreciază mai presus de orice aspectul şi valoarea documentelor. Aceştia sunt colecţionarii de cărţi, bibliofilii, cei care îşi manifestă dragostea pentru lectură prin alcătuirea unor colecţii de cărţi rare şi preţioase. De altfel, beneficiile cititului, pe lângă avantajele acumulărilor intelectuale, se observă şi în starea de sănătate, în comportamentul şi în manifestările pasionaţilor de lectură.
Principiile cititului funcţionează indiferent de lecturile parcurse. Ideile care ne atrag atenţia în cărţi şi cu care rezonăm ne vor influenţa nu numai lecturile viitoare, ci şi modul de gândire. De aceea recomandările de lectură, mai ales în copilărie, au importanţa lor în evoluţia micilor cititori. Nu numai vârsta este cea care determină selectarea cărţilor, ci şi genul, capacitatea intelectuală, educaţia. Un bibliotecar, ca şi un editor, ştie că toate aceste circumstanţe influenţează preferinţele pentru lectură şi că intervenţia lui produce cele mai bune efecte atunci când orientează cititorul ţinând cont de acestea. Pe de altă parte, există şi o tendinţă de partajare a lecturii. Aceasta determină senzaţii noi literare şi implică o importantă componentă de socializare a informaţiilor între diferite grupuri. Confruntarea cu un alt punct de vedere şi cu realitatea că nu există un singur mod de a privi lucrurile ne provoacă să ne dezvoltăm capacitatea de argumentare şi de persuasiune.
Există, fără îndoială, o relaţie între lectura de plăcere şi starea de bine. Cititul reprezintă o provocare a imaginaţiei în primul rând şi un exerciţiu de voinţă. Asistăm cu plăcere la spectacolul dintre coperţile unei cărţi, iar imaginaţia fiecăruia interpretează într-un mod personal ceea ce se derulează sub ochii lui. Avem libertatea de a ne închipui spaţiul, de a da chip personajelor, de a ne implica emoţional în actul scrierii. Lectura are şi această mare calitate: de a facilita o plăcută complicitate între cititor şi scriitor. Lectura nu este un act pasiv, cititorul îşi negociază timpul cu textul şi asimilează gradual ceea ce crede că doreşte autorul să transmită.
Este binecunoscut faptul că există un filtru personal de percepţie influenţat de mediu, educaţie, lecturi. Aceeaşi lectură poate avea semnificaţii diferite, trezeşte trăiri şi senzaţii aparte în funcţie de experienţele fiecăruia. Nu de puţine ori ne regăsim în ceea ce citim şi – precum un privitor care, pentru a înţelege un tablou, face pasul înapoi – ne acordăm timp pentru a putea înţelege imaginea de ansamblu a lecturii noastre. Actul lecturii presupune şi o desprindere de zona noastră de confort pentru o incursiune analitică şi empatică în mediul de referinţă. Din această perspectivă putem vorbi şi despre beneficiile sociale ale lecturii. Nu numai că lectura ajută, prin mecanismele ei literare, la înţelegerea propriei identităţi, dar ea contribuie şi la diversificarea modului de a privi realitatea, oferă noi variante de acţiune şi ne conectează unui ansamblu de experienţe. Şi pe bună dreptate lectura, mai ales cea de ficţiune, poate fi considerată o simulare a unei situaţii existente sau posibile, care ne implică imaginaţia şi ne testează capacitatea de reacţie.
Ce ne influenţează selectarea lecturilor şi care este momentul în care cititul are cel mai mare impact asupra noastră sunt tot atâtea variabile.  Cu siguranţă însă, lectura prin libera alegere produce efecte mult mai profunde şi de durată asupra cititorului. Gustul pentru lectură se dezvoltă în timp, iar cărţile citite îşi pun amprenta mult mai rapid asupra modului de gândire, de vorbire şi de comportament al celor care citesc de plăcere. Cititul „pentru plăcere” nu se referă în special la lectura de loisir, ci la toate acele scrieri şi informaţii faţă de care cititorul simte curiozitate sau atracţie.
Cititul în general este cel care face evidente diferenţele de limbaj, modul de exprimare, capacitatea de comunicare a ideilor. Literatura este caracterizată în primul rând de abundenţă stilistică, trimiteri semantice şi compoziţii metaforice. Acestea îmbogăţesc, diversifică şi înnobilează vocabularul cititorului, care trece treptat de la preluarea unor citate la crearea unor expresii noi, de la asimilarea unor texte, la dezvoltarea unor strategii epice. Limbajul capătă expresivitate şi coerenţă, discursul devine fluent şi natural, iar cititorul devine un vorbitor încrezător care ştie să aleagă cele mai potrivite cuvinte pentru a-şi exprima ideile.
Înţelepciunea poporului român a sesizat necesitatea de a citi, şi a transmis-o prin proverbe pline de înţeles. Tocmai în simplitatea lor descoperim subtilităţi semantice aplicabile timpurilor noastre.  Cititul ne conectează la toate învăţămintele celor de dinaintea noastră, ne activează memoria şi capacitatea de discernământ şi ne oferă posibilitatea de a reinterpreta faptele după propriile acumulări culturale.
Se vorbeşte tot mai des despre un anumit timp de lectură terapeutică. În această idee se consideră că cititul cărţilor oferă răgazul necesar în lupta cu stresul, reduce incidenţa efectelor depresiei şi contribuie la creşterea încrederii în sine. De asemenea, lectura repetitivă urmată de discuţii şi întrebări pe baza textului citit are un efect impresionant asupra problemelor determinate de analfabetismul funcţional.
Toate acestea nu sunt decât o parte dintre argumentele pentru care lectura ar trebui să facă parte din viaţa noastră şi să fie integrată în parcursul nostru de dezvoltare. Nu degeaba lectura i-a atras de-a lungul timpului şi i-a fascinat pe marii gânditori. Unele persoane citesc tot ce le pica în mână, altele îşi selectează lecturile în funcţie de interese sau curiozităţi, iar alţii recunosc că au început să citească doar pentru a-şi umple timpul. Pentru unii lectura reprezintă o pasiune, pentru alţii – o evadare. Indiferent de felul în care ne întâlnim cu cartea, lectura ne schimbă, iar relaţia cu ea ne poate transforma în cea mai bună versiune a noastră.
Colectivul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea