Peste trei săptămâni, amenzi de sute de lei pentru arderea frunzelor


Într-o țară a cărei capitală (și nu numai) este constant sufocată de arderile ilegale de deșeuri, o astfel de lege, cum  se anunță cea a „Compostului” ar trebui să aducă niște schimbări deloc neglijabile. Dar fiind pusă în mâinile unei instituții atât de indiferente și lipsite de implicare precum Garda de Mediu.
Practic, din data de 20 februarie 2021, arderea frunzelor se poate lăsa cu amenzi și de 20.000 lei, în cazul persoanelor juridice, și de 800 lei pentru restul lumii.
„Conform Legii 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile “începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.” Astfel atât firmele și cât şi persoanele fizice deopotrivă vor trebui să colecteze separat biodeșeurile şi să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea firmelor autorizate să le colecteze”, reiese negrul din alb.
Același text legislativ stipulează că biodeșeurile sunt acelea provenite din grădini și parcuri, de la alimente, din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerțul cu ridicata, de la firmele de catering și magazinele de vânzare cu amănuntul, deșeurile similare ce provin din unitățile de prelucrare a produselor alimentare.
Producerea unui compost de calitate utilizând fracția de deșeuri biodegradabile rezultată în urma unei colectări selective a deșeurilor municipale:  contribuie la fertilitatea solului cu produse naturale, ecologice și sigure,  contribuie la reducerea fertilizatorilor anorganici (chimici), contribuie la refacerea structurii solului (de care suferă mai ales zonele pe care se face agricultura intensivă sau zonele în curs de deșertificare), crește capacitatea de absorbție și de retenție a apei în sol și scade nevoia de irigare a terenurilor agricole.