Până unde s-a ajuns… Cartelul ALFA i-a făcut plângere penală lui Ponta


Sindicaliştii se plâng justiţiei pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal: „În fapt, la data de 08.07.2015 a fost adoptată OG nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice semnată de Prim-Ministru Interimar – Gabriel Oprea şi contrasemnată de Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice – Rovana Plumb şi Ministrul finanţelor publice- Eugen Orlando Teodorovici. Actul normativ majorează indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, miniştrilor, preşedintilor, vicepreşedintilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, secretarului General al Guvernului şi celui al Cancelariei Primului – Ministru, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS, cu nerespectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care stabilesc că raportul între coeficientul de ierarhizare minim şi coeficientul de ierarhizare maxim pe baza cărora se calculează salariile de baza este de 1 la 15 raportat la baza de 600 lei. Ministrul muncii şi cel al finanţelor publice au susţinut această ordonanţă. Astfel, art. 4 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice stabileşte că în sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim şi coeficientul de ierarhizare maxim pe baza cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15, iar potrivit art. 10 alin. (4) din acelaşi act normativ, la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea de referinţă este de 600 lei. Legea cadru nr. 284/2010 se aplică şi persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică astfel încât la adoptarea OG nr. 14/2015 era obligatoriu să se respecte limitele maxime prevăzute de acest act normativ; aceasta, în condiţiile în care OG nr. 14/2015 nu stabileşte o derogare de la prevederile Legii nr. 284/2010 cu respectarea art. 63 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative conform căruia „Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula “prin derogare de la…”, urmată de menţionarea reglementării de la care se derogă. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puţin egal cu cel al reglementării de bază.”
Adoptarea dar şi susţinerea unui act normativ care urmăreşte realizarea propriilor interese prin lezarea intereselor altor persoane reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor de serviciu. Prin adoptarea OG nr. 14/2015 sunt aduse vătămări personalului plătit din fonduri publice datorită diminuării bugetului prin majorarea indemnizaţiilor aferente anumitor funcţii în detrimentul altora. Totodată prin diminuarea bugetului se creează o vătămare bunei funcţionări a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat. Astfel, datorită insuficienţei fondurilor, instituţiile publice finanţate de la buget sunt nevoite să îşi desfăşoare activitatea cu un număr redus de personal ceea ce afectează activitatea acestora. Potrivit art. 297 alin. (1) din Codul penal, constituie infracţiunea de abuz în serviciu nu doar îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu ci şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. În acest sens, menţionăm ca OG nr. 14/2015 fost adoptată de Guvern fără avizul consultativ prealabil al Consiliului Economic şi Social prevăzut la „CAPITOLUL II Atribuţiile Consiliului Economic şi Social” din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. Astfel, conform art. 5 lit. a) din acest act normativ, una dintre atribuţiile Consiliului Economic şi Social este aceea de a aviza proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute la art. 2 alin. (2), iniţiate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor, invitând iniţiatorii la dezbaterea actelor normative. Printre domeniile de activitate prevăzute la art. 2 alin. (2) regăsim şi relaţiile de muncă, protecţia socială şi politicile salariale, domeniu în care se încadrează şi OG nr. 14/2015. În aceste condiţii, OG nr. 14/2015 putea fi adoptată fără avizul Consiliului Economic şi Social numai în situaţia de excepţie prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi anume depăşirea de către Consiliu a termenelor prevăzute pentru analiza şi transmiterea avizului sau. Ori, în situaţia de faţă, avizul Consiliului Economic si Social nu a fost solicitat fapt ce întruneşte condiţiile prevăzute de art. 297 alin. (1) din Codul penal. În acest sens sunt şi prevederile Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării aprobat prin HG nr. 561/2009. Acest regulament prevede la art. 22 că, după finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, forma finală însoţită, dacă este cazul, de observaţiile instituţiilor avizatoare şi de nota justificativă privind nepreluarea acestora se transmite, prin grija iniţiatorilor, Curţii de Conturi a României, Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în vederea obţinerii avizelor, dacă obţinerea acestora este obligatorie, conform dispoziţiilor legale în vigoare. Art. 23 din acelaşi act normativ stabileşte că, după obţinerea avizelor instituţiilor prevăzute la art. 22, iniţiatorul va transmite Secretariatului General al Guvernului, în original, forma finală a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, însoţit de eventualele observaţii şi propuneri ale tuturor instituţiilor avizatoare, precum şi de nota justificativă privind însuşirea sau neînsuşirea acestora, dacă este cazul. Legalitatea actului normativ impune respectarea anumitor cerinţe, printre care se află şi cea potrivit căreia, actul normativ trebuie să fie adoptat sau emis după obţinerea avizelor prevăzute de lege. Existenţa avizului consultativ este o condiţie procedurală anterioară emiterii unui act normativ. Avizul consultativ se caracterizează prin aceea că solicitarea acestuia este obligatorie, dar autorităţile au libertatea de a aprecia dacă se conformează sau nu conţinutului acestuia. Adoptarea OG 14/2015 cauzează o vătămare Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA” întrucât aceasta face parte dintre confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, care potrivit art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 248/2013 au dreptul de a desemna o parte dintre membrii CES fiind astfel îndeplinite condiţiile pentru existenţa infracţiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei aşa cum sunt ele stabilite de art. 297 din Codul penal. OG 14/2015 a fost adoptată nu numai fără avizul Consiliului Economic şi Social ci şi fără respectarea condiţiilor de transparenţă decizională reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi fără consultarea partenerilor social în Comisia de Dialog Social. Potrivit art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, persoanele împotriva cărora formulăm prezenta plângere au calitatea de funcţionari publici întrucât exercită o funcţie de demnitate publică. Totodată sunt îndeplinite prevederile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie privind obţinerea unui folos necuvenit în condiţiile în care cei implicaţi în procesul de adoptare a actului normativ sunt favorizaţi în detrimentul celorlalte persoane ce fac parte din personalul salarizat din fonduri publice.
În drept, ne întemeiem prezenta plângere pe următoarele dispoziţii legale: art. 13^3 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie; art. 297 din Codul penal.”