Orizont de aşteptare 2014: PLANTĂM INIŢIATIVE ŞI EFORTURI PENTRU DEZVOLTAREA HORTICULTURII


Anul pe care îl vom încheia foarte curând ne-a permis să facem un pas important în domeniul revigorării horticulturii la nivelul judeţului Vâlcea. Consiliul Judeţean, în parteneriat cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Râmnicu Vâlcea, a realizat deja crochiul unui proiect de anvergură privind înfiinţarea unor plantaţii pomicole pe aproximativ 1.200 ha, după ce anterior, tot împreună, am creat 6 loturi experimentale superintensive de măr în tot atâtea bazine tradiţionale din judeţ. Datorită acestor preocupări, care vin în completarea unor activităţi similare mai vechi, am avut onoarea şi surpriza plăcută de a fi nominalizat în Cartea de Aur a horticultorilor din România cu ocazia sărbătoririi în vara acestui an a unui secol de existenţă a Societăţii Naţionale de Horticultură.

Lansarea programului de dezvoltare a pomiculturii în judeţul Vâlcea nu este o insulă într-un ocean de indiferenţă, ci ea va fi integrată în strategia de relansare a sectorului pomicol în perspectiva următorilor 7 ani la nivel naţional şi european printr-un program de reconversie ale cărui baze au fost puse în cadrul celui de-al XI-lea Congres al Horticulturii, desfăşurat tot în vara acestui an. Forumul a scos la inveală o situaţie nepermisivă în care a ajuns horticultura românească. Astăzi, în ţară nu mai avem decât 138.048 ha de livezi, din care plantaţiile tinere, sub 10 ani, reprezintă doar 6,24% (8.620 ha), majoritatea având o vârstă de peste 25 ani. Cu 24 de ani în urmă, fondul pomicol al României deţinea 313.380 ha. Tot la vremea aceea, lucrau în cercetare peste 700 de specialişti integraţi în 45 de institute şi staţiuni, pentru ca azi să nu mai lucreze în domeniul cercetării decât aproximativ 250 de oameni de ştiinţă în cele 18 staţiuni câte au mai rămas. Din mari  pomicultori ce au fost românii, astăzi aducem în ţară peste 130.000 tone fructe pe an şi abia dacă mai exportăm şi noi vreo 21.000 tone/an.

Degetul pe rana horticulturii autohtone a fost pus atât la cele două sesiuni ştiinţifice organizate pe parcursul anului curent la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni – Argeş, cât şi la Congresul amintit, unde s-a dat contur detaliilor necesare pentru reconversie în pomicultură. Este vorba despre acele detalii care privesc creşterea suprafeţelor de plantaţii tinere cu încă 50.000 ha, în plantaţii superintensive, intensive, extensive şi ecologice, prezervarea şi valorificarea bazei genetice, sporirea accesului pomicultorilor la servicii de instruire, consiliere de specialitate şi participare la acţiuni de cooperare în vederea inovării. Prin urmare, viitorul program de reconversie se adresează nu numai fermierilor, la aplicarea lui vor fi atrase în egală măsură institutele şi staţiunile de cercetare, asociaţiile profesionale, facultăţile şi liceele de profil din ţară. Aşa că în acest efort uriaş va fi integrată şi Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Pomicolă Rm. Vâlcea care este deţinătoarea unui impresionant tezaur genetic: colecţiile naţionale de prun, nuc, castan, alun şi alte specii horticole, o bancă de gene în care se află 2.500 resurse genetice apreciate pe plan mondial. De altfel, chiar şi în condiţiile neprielnice din ultimii ani, este notorie contribuţia cercetătorilor vâlceni, prin lansarea unor proiecte sectoriale la nivel naţional şi european, în procesul de aliniere a sectorului pomicol în plan ştiinţific şi economic la exigenţele UE.

Împreună cu specialiştii din staţiunea noastră, ne gândim de pe acum să iniţiem un program de acţiuni la nivel judeţean, sub sloganul „Drumul fructelor”. Lucru pe deplin posibil, dar condiţionat de rezolvarea a două probleme: asocierea pomicultorilor şi construcţia unor depozite specifice pentru stocarea şi păstrarea fructelor.

Spuneam la început că primii paşi i-am făcut deja prin parteneriate la înfiinţarea celor 6 plantaţii superintensive de măr, precum şi a unei plantaţii experimentale de nuc în comuna Guşoeni. Noi ne propunem să ducem mai departe această iniţiativă prin implicarea Consiliului Judeţean în realizarea unui depozit, tot experimental, pe acel „drum al fructelor”. De asemenea, pentru consolidarea puterii financiare, ne gândim să atragem un investitor, fie el autohton sau străin, care să preia povara gestionării spaţiilor de depozitare, a distribuţiei şi valorificării fructelor.