Obstacole şi piedici pentru vânzarea terenurilor către străini


• MADR va face un demers către Uniunea Europeană prin care să nu fie obligată să vândă teren agricol către nerezidenţi, până în anul 2020

Confruntate cu invazia străină în agricultură, auto­rităţile încep să recupereze din handicapul acumulat în aceşti din urmă ani când suprafeţe însemnate de teren arabil au fost vândute pe aproape nimic spre cetăţeni străini. Astfel, Enterprise Europe Network, din cadrul CCI Vâlcea, anunţă că perioada următoare va consemna o schimbare drastică de atitudine doar-doar valul de înstrăinare a terenurilor agricole să poată fi stăvilit până nu va fi prea târziu: „S-a dovedit fără dubiu că nu am fost pregătiţi corespunzător pentru a deschide fondul funciar şi fondul agricol. De aceea, în săptămânile viitoare va urma un demers către UE pentru a se permite prelungirea termenului după 2016, astfel încât ţăranul să nu mai fie obligat să vândă teren agricol către nerezidenţi, aşa cum au mai făcut şi alte state. Vestea proastă în acest sens este că România este condiţionată prin tratatul de aderare să înceapă din 2016 vânzarea de teren pentru nerezidenţi. La ora actuală circa 7-8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea se­diul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze”, ne-a explicat Lidia Giosan toate amănuntele acestei idei.

Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, Germania cu 15,48% şi ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în Ro­mâ­nia, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia si Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.