Obiceiuri de Sânziene (II)
* În zona Brașovului, în special în Rupea și Făgăraș, fetele o aleg pe cea mai frumoasă și mai harnică dintre ele pe care o îmbracă în haine de sărbătoare și îi pun cununa de spice de grâu pe cap. Apoi o împodobesc cu multe năframe colorate și o petrec pe ogoare, pentru a le feri de secetă și grindină și pentru ca recolta să fie îmbelșugată.
* În județul Hunedoara, localnicii spun că, de Sânziene, apar focuri în preajma fostelor mine de aur. Cei care au curaj sa se avânte acolo și să sape, pot da peste comori îngropate și uitate de timp. Dar dacă cei care sapă nu au sufletul curat, paznicii comorilor îi transforma în vâlvă, o ființă jumătate om – jumătate lup, care urlă în nopțile cu lună plină.
* Zona Iașiului este una dintre puținele în care obiceiurile s-au păstrat aproape nealterate de sute de ani. Pe 23, fetele nemăritate fac ghirlande din flori de sânziene pe care și le pun noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul. Apoi fata se culcă fără să se spele, nu înainte de a rosti câteva rugăciuni, printre care și <Tatăl nostru>.
* Femeile din Vrancea se tăvălesc goale în roua dimineții de 24, pentru a fi irezistibile în fața bărbaților, iar fetele nemăritate își spală părul cu aceeași rouă pentru a fi pe placul feciorilor. Dacă o femeie măritată se tăvălește prin roua în ziua de Drăgaică va fi părăsită de bărbat și va fi batjocorită de ceilalți bărbați și de celelalte femei care o vor ocoli ca pe o stricată.
* Țăranii din Sibiu împletesc coronițe din flori de sânziene pe care le pun agățate de coarnele vitelor pentru a le feri tot anul de boli.
* În Mureș, dacă o persoana nu a văzut de multă vreme pe cineva și nici nu are cum să ia legătura cu ea, împletește cununi de sânziene gândindu-se mereu la respectivul. Apoi aruncă pe acoperișul casei coroana. Dacă aceasta rămâne acolo, înseamnă că persoana e bine sănătoasă. Dacă alunecă până la marginea acoperișului, înseamnă că nu mai are zile multe sau e foarte grav bolnav. Iar dacă o să cadă de pe acoperiș, persoana a murit sau va muri în curând.
* În satele din Banat, se spune că roua culeasă în noaptea de Sânziene de pe plantele cu același nume are proprietăți magice. Cei care se ung pe față și pe trup cu ea își vor păstra vigoarea și vor deveni mai frumoși. Dacă roua este culeasă dimineața, înainte de răsăritul soarelui se spune că poate vindeca artroza și durerile reumatice. În unele zone din Subcarpații Orientali, din petale de drăgaica fierte în untură albă de porc în care se adăugau frunze de pătlagină și se presăra argilă roșie, se face un unguent despre care oamenii spun că vindecă foarte repede rănile deschise.
* În noaptea de Rusalii, nu ai voie să dormi afară, să mergi la răspântii sau să călătorești. Cei care sunt pedepsiți de Rusalii se pot vindeca doar prin slujbe ținute de preot.
* Frunzele și florile de tei, sfințite la biserică vindecă o serie de boli, între care și surzenia. Se spune că frunzele de tei ajută sufletele morților să se înalțe la ceruri, suflete care, până în ziua de Rusalii, au stat agățate de streșinile caselor.
Mihaela MĂGUREANU