„Nu putem accepta consecinţele unei decizii care va scinda comunitatea maghiară!”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor (foto), a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), că Uniunea nu poate accepta conse­cinţele unei decizii care va scinda comunitatea maghiarilor, cum ar fi propunerea preşedintelui Traian Băsescu de reorganizare adminis­­trativ-teritorială în opt regiuni plus două judeţe (Covasna şi Harghita). Acesta a spus că nici liderii UDMR şi niciun lider al organizaţiilor judeţene nu pot fi de acord cu propunerea şefului statului de 8 plus 2, deşi „a părut una foarte interesantă”. „Tre­buie văzut că aici există şi anumite pericole, nu putem în 2011 accepta o asemenea recomandare, nici măcar organizaţiile teritoriale din cele două judeţe (Harghita şi Covasna – n.r.) nu sunt pentru o asemenea structură. N-am soluţiona o serie de probleme la care trebuie să căutăm rezolvare în numele întregii comunităţi maghiare. (…) Am avut acorduri, dezbateri pe această temă, iar opinia noastră este că nu putem fi de acord cu această transformare a actualelor regiuni de dezvoltare în 8 regiuni administrative. Nu putem fi de acord, România ar încălca o serie de acorduri inter­naţionale care vizează comunităţi etnice minoritare din anumite teritorii. Aceste recomandări nu iau în con­siderare că la o asemenea reformă administrativă am crea mai multe probleme decât putem să soluţio­­năm”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a adăugat că dacă partenerii de guvernare nu acceptă punctul de vedere al Uniunii, atunci nu pot fi ac­­ceptate consecinţele “vizibil negative” ale unei decizii care “va scinda comunitatea maghiară în cel puţin 2-3 grupuri’. Kelemen Hunor a subliniat că singura soluţie acceptabilă este să fie amânată dezbaterea acestui subiect şi scoaterea acestuia de pe ordinea de zi a Parlamentului, unde nu există o majoritate favorabilă reorganizării administrativ-teritoriale. „Am spus că într-o asemenea pro­blemă, fără majoritate în Parlament, trebuie să luăm acea problemă de pe ordinea de zi. Singura soluţie accep­tabilă e să amânăm această proble­mă şi să căutăm o altă posibilitate, când putem dezbate. Recunoaştem că trebuie continuat procesul descen­­tralizării şi reforma administrativă şi să regândim în continuare regiunile de dezvoltare. Nu putem fi pentru 8 plus 2. Dacă partenerul nostru nu e în măsură să fie pentru recomandările noastre, noi spunem să luăm acest proiect de pe ordinea de zi, pentru că altfel ajungem la o criză politică pe care noi nu dorim deloc să o demarăm”, a mai afirmat Kelemen. Politicianul a ţinut să sublinieze că în momentul de faţă o criză politică ar duce la distrugerea credibilităţii Ro­­mâniei pe plan extern şi s-ar ajunge în situaţia economică din 2010.

„Am ajunge în situaţia economică din 2010, credibilitatea României ar fi distrusă în ochii instituţiilor financiare internaţionale, iar acest lucru nu e dezirabil. Noi nu intenţionăm să iniţiem o criză politică, considerăm că e important ca această problemă să nu mai fie dezbătută în Parlament, dar să continuăm reforma adminis­trativă cu procesul descentralizării”, mai afirmat Kelemen. Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că în­treaga dezbatere pe tema reîmpărţirii administrativ-teritoriale „s-a concen­trat în zona Secuimii” şi s-a concen­trat „într-o retorică antisecuiască” şi că discursul antimaghiar trebuie respins în mod categoric. „Trebuie să respingem în mod hotărât acest lucru şi să le atragem atenţia colegilor, indiferent de unde sunt, că orice retorică naţionalistă, antimaghiară, se va întoarce împotriva capului celui ce o utilizează. Nu e nevoie de ase­­menea retorică extrem de pericu­loasă pentru o dezvoltare normală a comunităţii. Trebuie să utilizăm orice mijloc pentru că discursul antima­­ghiar dăunează relaţiilor româno-maghiare”, a mai arătat liderul UDMR. Acesta a mai spus că e nevoie de redesenarea regiunilor de dezvoltare actuale, întrucât structura de acum nu foloseşte ‘dezvoltării coerente a comunităţi’, mai ales că actuala împărţire s-a făcut la sfârşitul anilor 90 pe criterii “statistice şi arti­ficiale”, care nu au ţinut cont de caracteristicile istorice. Reacţiile care au urmat discursului lui Kelemen Hunor au fost, în general, pentru rămânerea UDMR la guvernare, deşi reprezentanţii Uniunii consideră totuşi că astfel ar avea o problemă de credibilitate în faţa propriului elec­torat.