„Noi trebuie să urmăm direcţia dată de domnul doctor inginer Ion Cîlea!”

• crede cu tărie  Marin Cernătescu, noul director al Direcţiei Agricole Vâlcea
 

Marin Cernătescu este ,de ieri, în mod oficial, noul director al Direcţiei Agricole Vâlcea. Pe cale de consecinţă, la prima oră a dimineţii, acesta s-a prezentat la biroul de pe strada Oituz, unde a convocat o primă şedinţă pentru a trasa liniile în care vrea să tragă angajaţii D.A.

Noul şef al agriculturii locale a dezvăluit cititorilor ziarului nostru şi planul său de bătaie pentru perioada următoare: dezvoltarea pomi­cul­turii, plantaţiile super intensive şi strângerea urgentă a colaborării dintre instituţiile de specialitate ale agriculturii.

Cernătescu spune că-l recomandă o activitate de 30 ani în horticultură, domeniu unde şi-a definitivat şi un doctorat, şi că va miza totul pe atragerea de bani europeni pentru intervalul 2014-2020: „Refacerea pomiculturii vâlcene trebuie să fie prioritatea noastră absolută. Avem o tradiţie şi un prestigiu, avem chiar şi azi locul întâi la numeroase soiuri de nuciferi, alun sau castan, totul pe fondul unei pieţe mondiale în continuă creştere şi fără acoperire. Adică, avem un potenţial de profit extraordinar pe care n-avem voie să-l ratăm. În perioada 2014-2020 agricultura românească se va reorienta, după modelul de succes consemnat în viticultură, spre o reconversie şi noi trebuie să fim prezenţi la acest moment.”

Noul şef al agriculturii judeţene deplânge modul cum au colaborat diferitele instituţii cu atribuţii în agricultură şi spune că Vâlcea are un mare avantaj pe acest palier: „Nu e posibil ca-n toţi aceşti ani, agricultura să nu aibă o direcţie comună şi continuă. Când ai un specialist în fruntea judeţului, un om din domeniu, cum este domnul doctor inginer Ion Cîlea, trebuie să-i asculţi opiniile şi să acţionezi în acest sens. Cum se poate ca preşedintele Consiliului Judeţean să convoace o şedinţă tehnică pe teme de agricultură şi numai Camera Agricolă să răspundă, iar celelalte instituţii cu atribuţii în agricultură să tragă chiulul pentru că nu sunt în subordinea CJ?! Noi trebuie să urmăm direcţia dată de domnul doctor inginer Ion Cîlea pentru că pierdem resurse şi energii în direcţii total opuse. Ne trebuie continuitate şi consecvenţă, nu ne mai putem permite să pierdem vremea. E nevoie de o nouă gândire şi direcţie unitară a instituţiilor de agricultură din Vâlcea! Comuni­care şi cooperare, asta vreau şi asta cer…”

Planuri mari

Ambiţiile noului şef al agriculturii vâlcene sunt pe aceeaşi lungime de undă cu intenţiile ministeriale. Potrivit acestora, pomicultura româ­nească va avea, din 2014, un program de reconversie şi replantare similar cu cel din viticultură, iar obiectivul este ca, până în 2020, să se  atingă o suprafaţă de 200.000 de hectare cu livezi. Programul de reconversie şi replan­tare pe pomicultură vine într-un moment în care  livezile sunt îmbătrânite şi e nevoie de o revigorare ca să se poată ajunge la producţia de fructe. Ministerul a anunţat că se va preocupa şi de partea de procesare şi de depozitare pentru că la ambele categorii pierderile sunt mari.

În fapt, la mijloc e vorba de o schemă de apli­care a programului de reconversie în pomi­cultură care este structurat pe patru pachete, cuprinzând fiecare o serie de măsuri:

Pachetul I – Creşterea suprafeţelor de plan­taţie tânără şi modernizarea fermelor pomicole, precum şi prezer­varea şi valorificarea bazei genetice autohtone;

Pachetul II – Creşterea organizării pe filieră şi stabilizarea veniturilor;

Pachetul III – Creşterea accesului produ­că­torilor la servicii de instruire, consiliere de spe­cia­litate şi participarea la acţiuni de cooperare în vederea inovării;

Pachetul IV – Diversificarea activităţilor în fermele pomicole.

Primul pachet dedicat pomiculturii este şi cel mai complex, fiindu-i alocate şase măsuri ce au ca scop final dezvoltarea unui sector pomicol competitiv.

Prima măsură a acestuia se referă la creşterea competitivităţii economice şi de mediu în toate tipurile de plantaţii (superintensive, in­ten­sive, extensive şi ecologice). Prin această măsură pot fi finanţate mai multe activităţi, printre care reconversia plantaţiilor, renovarea sau construcţia clădirilor specializate, reabilita­rea pepinierelor sau a institutelor de cercetare, investiţii în cercetare şi inovare, lucrări de ameliorare a solului, achiziţionarea sistemelor de susţinere din plantaţii, a sistemelor de irigaţii, utilaje aferente înfiinţării, întreţinerii şi recoltării, lucrări de amenajare a solului etc.

A doua măsură vizează restructura­rea/mo­dernizarea fermelor pomicole prin: achiziţio­narea utilajelor şi echipamentelor pentru condi­ţionare, răcire, conservare, sortare, ambalare în fermă şi transport; echipamente de prelucrare a fructelor, ambalare şi transport; renovarea clădirilor specializate; realizarea/reabilitarea infrastructurii din ferme (drumuri de acces, furnizarea energiei, gestionarea apelor); realizarea structurilor de comercializare directă.

Cea de-a treia măsură este dedicată instalării tinerilor agricultori şi vine să sprijine înnoirea generaţiilor din pomicultură. În acest sens, tinerii care se instalează sau preiau o fermă pomicolă vor primi o plată unică.

Investiţiile pentru dezvoltarea micilor exploataţii pomicole fac obiectul unei alte măsuri a acestui pachet de finanţare. În acest sens se va aloca o plată unică pentru investiţiile în modernizarea, dezvoltarea şi diversificarea activităţii micilor ferme pomicole. Şi pentru pomicultura ecologică va fi alocată o plată anuală pe care o vor primi administratorii exploa­taţiilor pomicole care se supun unui pro­ces de conversie de la agricultura conven­ţională la cea în regim ecologic, a celor nou înfiinţate în acest sistem, precum şi pentru menţinerea în acelaşi regim a exploataţiilor care au primit deja certificarea ecologică.

Ultima măsură din acest pachet se referă la „rezervarea şi valorificarea bazei genetice” prin prezervarea livezilor tradiţionale, cu condiţia respectării normelor de igienă fitosanitară, protejarea şi valorificarea speciilor şi soiurilor tradiţionale, dezvoltarea interesului consu­ma­torilor pentru fructele de altădată.

Apicultura vâlceană, primul loc pe ţară

Marin Cernătescu ajunge în fruntea Direc­ţiei Agricole după ce a condus ani la rând Camera Agricolă, poziţie din care spune că a reuşit să aducă, minim, câte un proiect euro­pean, în dreptul fiecărei primării din Vâlcea. Pe lângă speciile pomicole unde îşi menţine pri­ma­tul, Vâlcea se mai poate lăuda cu un domeniu în care n-are rival: apicultura. Cernă­tes­cu spune că, în baza documentaţiei depuse spre a primi finanţare, judeţul se poate baza pe nu mai puţin de o sută de mii de familii de albine.

Clima ne va îngropa dacă…

În optica noului şef a agriculturii vâlcene, actualul ritm în care se mişcă lucrurile în domeniul agricol este unul fatal. Din punct de vedere al climei, Vâlcea va pierde tot mai mulţi bani pe cartea agriculturii tradiţionale, în câmp deschis. Miza viitorului sunt serele şi solariile: „E dovedit ştiinţific faptul că acest tip de produc­ţie controlată este cea mai profitabilă. Un spe­cia­list are un cu totul alt gen de rezultate în momentul în care nu trebuie să se confrunte cu factori climatici sau dăunători ca în câmp des­chis. Cu cât vom reuşi să întoarcem mai repede această situaţie cu atât vom fi mai câştigaţi”.

Personalul nu e o problemă

Una dintre cele mai mari griji pe care le are orice director de instituţie este lipsa personalului şi spectrul unor noi disponibilizări. Noul director al Direcţiei Agricole Vâlcea spune că nu are motive să se teamă de astfel de orizont: „Şi calitativ, şi cantitativ avem încă un nivel satisfăcător al specialiştilor cu care să înfruntăm problemele din agricultură. Când spun asta nu mă bazez strict pe angajaţii Direcţiei, ci pe toţi cei implicaţi în fenomen şi de la celelalte descentralizate din domeniu. Doar tragem toţi la aceeaşi căruţă sau nu?!”