„Ne-am propus să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea olăritului în 10 localităţi cu tradiţie”


• declară primarul Ilie Fârtat după a 45-a ediţie a Festivalului ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez”

Vinerea trecută s-a derulat a 45-a ediţie a Festivalului ceramicii populare româneşti „Cocoşul de Hurez”, la care au fost prezenţi invitaţi de seamă din mai multe ţări. „Aşa cum mi-am dorit, ediţia din acest an a avut un caracter internaţional, invitaţii externi participanţi fiind din Italia, Franţa, Spania şi Serbia. S-au remarcat italienii Stefano Collina (președintele Asociației italiene a orașelor centre de ceramică), Giusepe Olmeti (director al Asociației italiene a orașelor centre de ceramică), francezii Philippe Amy (președinte al Asociației franceze a orașelor centre de ceramică şi președinte – director al Grupării europene a orașelor centre de ceramică), Isabelle Debourg (vicepreședinte al Asociației franceze a orașelor centre de ceramică – Regiunea Limoges), Pascale Grosjean (al Asociației franceze a orașelor centre de ceramică – Regiunea Saint Amands en Puisaye), Charles Fillit (director al Grupării europene a orașelor centre de ceramică), Patrice Jarque (președintele Asociației ceramiștilor și meșteșugarilor din Pays d′Aubagne), Florance Chevalet (director Ateliers „Therese Neuveu”, organizator al Târgului de ceramică „Argilla”), spaniolii Maria Concepcion Miguelez (vicepreședinte al Asociației spaniole a orașelor centre de ceramică – Regiunea Alba de Tormes), Oriol Calvo (director al Asociației spaniole a orașelor centre de ceramică), Joan Vicens (membru al Asociației spaniole a orașelor centre de ceramică şi director al Museo „Terrissa de Quart” Girona), Paul Joulien (președintele Asociației franco – române), sârbii Bojko Stankovic (președinte URSD – Uniunea Dunăreană) şi Nebojsa Marjanovic (primar al orașului Boljevat, județul Zajecar)”, declară primarul Ilie Fârtat.
Edilul de la Horezu a continuat: „A fost un schimb de experienţă inedit, iar participanţii au avut multe de văzut şi de învăţat. În viitorul apropiat, ne-am propus să accesăm fonduri europene pentru dezvoltarea olăritului în 10 localităţi cu tradiţie din ţara noastră, unde această îndeletnicire este în scădere. Mă refer aici şi la Vlădeşti şi Lungeşti, unde există olari de renume european. Proiectul se referă la înfiinţarea de noi ateliere în mai multe localităţi, iar la Horezu să facem o staţie de prelucrare a lutului. Adică materia primă care va fi livrată în diverse centre de olărit să provină din Dealul Ulmului”.