Mintea de pe urmă a românului: CCIR vrea să facă auditul cerut de CCI Vâlcea încă din 2012!
„Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) trebuie să își facă un audit financiar și juridic, după numirea noului președinte”, a anunțat vineri vicepreședintele CCIR, Sorin Dimitriu, într-o conferință de presă organizată pentru anunțarea conducerii interimare a Camerei Naționale, în urma arestării fostului președinte Mihail Vlasov. „Camerele de Comerț sunt niște ONG-uri într-un mediu concurențial. Nu ne mai putem gândi astăzi că mai poate exista monopol pe un anumit domeniu, iar Camerele de Comerț încurajează competitivitate pe o piață liberă. Este obligatoriu să facem un audit financiar și juridic după numirea noului președinte”, crede Sorin Dimitriu și el un „client” mai vechi al DNA, după ce a fost acuzat că, în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, în asociere cu alți doi subalterni, „au constrâns opt angajați ai instituției, prin amenințarea cu încetarea contractului de muncă, să dea lunar o sumă de bani cuprinsă între 30% – 70% din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum și să semneze, lunar, un înscris intitulat «contract de sponsorizare» cu instituția, având ca obiect aceste sume de bani”, se mai arăta intr-un comunicat al DNA. Noua conducere a exprimat public intenția de a introduce un act normativ prin care să ceară revenirea Registrului Comerțului la Camera Națională. În perioada imediat următoare, CCIR vrea să realizeze printr-un parteneriat public privat un registru cu baza de date a tuturor firmelor înregistrate în România: „Baza de date este miza pentru care dorim revenirea Registrului Comerțului la Camera Națională și nu banii. Registrul Comerțului nu are patrimoniu, iar veniturile anuale sunt aproximativ egale cu cheltuielile. Cred că este un gest reparatoriu pentru membrii Camerei Naționale”, a spus Mihai Daraban, președintele interimar al CCIR. Reamintim că Mihail Vlasov a fost suspendat din funcția de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, iar funcția a fost preluată interimar de Mihai Daraban, președinte al Camerei de Comerț și Industrie Constanța: „Colegiul de conducere va avea loc pe 27 martie, când vom hotărî cine va fi noul președinte al CCIR. Colegiul va fi format din 27 de membri, dintre care 22 reprezentanți ai Camerei Naționale, iar restul președinți ai Curții de Arbitraj și președinți ai Camerelor Bilaterale”, a precizat Mihai Daraban, în cadrul unei conferințe privind acțiunile viitoare ale membrilor Camerei de Comerț.
După cum v-am relatat și la momentul respectiv, în primăvara lui 2012, un grup de 12 Camere Județene de Comerț s-au adresat DNA solicitând anchetarea președintelui CCIR, Mihai Vlasov, pentru abuz în serviciu în legătură cu modul de administrare a patrimoniului Camerei de Comerț și Industrie a României. Lui Vlasov i se reproșa cheltuirea a peste 1.300.000 de euro peste plafonul care îi fusese aprobat de AGA, deși CCIR a fost pe pierdere în 2011: „Președintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că acești bani nu au fost cheltuiți doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuției Bugetului de Venituri și Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuția Bugetului de Venituri și Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terți), litera l (fond la dispoziția Președintelui), în coloana intitulata „prevederi 2011″ a fost menționată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, așa cum aprobaseră membrii Camerei Naționale, în Adunarea din data de 19 mai 2011″, se arăta în sesizarea remisă DNA. Potrivit documentului, în Anexa la Raportul privind Execuția Bugetului de venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011, la rubrica „prevederi 2011” a fost înscrisă o sumă aproape de două ori mai mare decât cea realmente aprobată, ca fiind aprobată anul trecut de către Membrii CCIR, sub titulatura de „fond la dispoziția Președintelui”. Pentru gestul lor, „camerele rebele” au fost excluse din rândurile Camerei naționale iar președinții lor, printre care și vâlceanul Valentin Cismaru, declarați ,cu de la sine putere, de către Mihail Vlasov „indeziderabili și nefrecventabili”. În iulie 2013, însă, justiția le-a dat dreptate contestatarilor și a anulat decizia CCIR.