Milosteanu s-a întors plin de regrete de la Cisnădie: „La ce ocazii am avut, puteam promova chiar din meciul tur…”


• vârful de atac spune că a doua repriză a meciului de la Cisnădie a curs într-o singură direcție și că rezultatul scos de sibieni este unul foarte înșelător

Răzvane, cum a fost meciul de sâmbătă și cât vă ajută acest scor alb scos la Cisnădie?
Meciul a fost unul, să-i zicem, echilibrat doar în prima repriză. Ei au început mai bine și apoi ne-am trezit și noi, încet-încet. A doua repriză, fără lipsă de modestie, a fost numai a noastră. Cu un alt portar, nu știu cum mai veneau la Horezu. De-asta, mi-e și așa ciudă că, după ocaziile avute, dacă era să marcăm doar jumătate, eram deja promovați. Adică, dacă intrau măcar două dintre ocaziile alea mari de tot pe care ni le-am creat, nu știu cum mai pierdeam la trei goluri, acasă, la Horezu… Așa, însă, ne-au scăpat, cam printre degete și nici n-au luat gol…
E ciudă sau frică, după acest rezultat?
Și una și alta. Ca să nu ziceți că exagerez eu, vă spun doar c-am ieșit de pe teren aplaudați de un stadion întreg. Deci vă dați seama ce joc am făcut…
Și ce public fairplay ați avut în tribune…
Corect! Jos pălăria pentru oamenii de la Cisnădie care ne-au făcut să ne simțim fotbaliști adevărați. Nu știu pe câte stadioane de la noi, din Vâlcea, oaspeții sunt aplaudați la final de meci. Eu, unul, fără să supăr pe nimeni, dar peste tot suntem înjurați, darămite aplaudați. La Cisnădie, a fost un moment foarte frumos, aproape unic de când sunt eu în fotbal. Foarte frumoasă atmosfera la care au contribuit și ai noștri care au venit cu sutele la acest meci…
Ce urmează sâmbătă?
Ce să fie, un meci de totul sau nimic. Ei, probabil, vor sta mai mult la pândă, să nu zic la ciupeală, pe două linii și așteptând o contră favorabilă să dea un gol care să ne încurce nouă socotelile. Eu, unul, cred că putem da și două goluri chiar dacă nu marchează ei. Am sesizat o diferență majoră de potențial fizic între noi și ei. Cred că toată lumea de la stadion a văzut cum am stat noi în ghete a doua repriză și cum au stat ei. Adică, noi cu fuga și cu ocaziile, ei cu bulanul și cu portarul, ca să zic așa! Nu știu cât noroc poate să aibă Măgura în două meciuri de baraj, n-or fi Slovenia lui Katanec, din 2001…
Cum e atmosfera în lot și la câtă lume vă așteptați?
Suntem toți nerăbdători, acum știm bine cu cine avem de-a face. Am văzut că se poate, că e loc, cum se zice… Nimic special în materie de pregătire. Lume cred că o să vină râuri- râuri! Poate, ca niciodată, la Horezu…
Nu te mai întreb dacă ai emoții…
Nerăbdare, multă nerăbdare! Asta da, e din plin, recunosc. Suntem totuși în fața unei mari performanțe, celei mai mari în cazul meu.
Atunci, Doamne-ajută la un gol!
Să batem, atât vreau! Chiar nu mă interesează cine marchează, numai să promovăm!