Militarii vâlceni, în sărbătoare, sub tricolor


Geniştii Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN ,,Panait Donici” din Rm. Vâlcea au participat, duminică, 26 iunie, începând cu ora 10.00, alături de autorităţile locale, pe platoul din faţa Instituţiei Prefectului judeţului Vâlcea la ceremonia publică de înălţare a Drapelului Naţional. La ceremonia militară, au participat reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, parlamentari ai judeţului, ai instituţiilor deconcentrate, sociale, culturale şi economice din judeţ, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, ai veteranilor de război şi a urmaşilor acestora, comandanţi ai unităţilor militare din garnizoană, cadre militare în activitate, generali şi ofiţeri în rezervă şi retragere, precum şi reprezentanţi ai mass-media locală.
Festivitatea a debutat cu primirea Drapelului, pe fondul intonării „Onorului la drapel”. După legarea drapelului, preotul a rostit fraza de binecuvântare: „Hristoase Dumnezeul nostru, Cel ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează acest drapel că Sfânt Eşti totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin!”. După binecuvântare a urmat sărutul de către oficilaităţi: prefect, preşedinte C.L. Vâlcea, primar, ultimul fiind comandantul garnizoanei, colonelul Dan Marin. După arborarea Drapelului pe catarg şi alocuţiunile oficialităţilor, ceremonia s-a încheiat cu defilarea Drapelului de Luptă al Centrului de instruire pentru geniu, EOD şi apărare CBRN „Panait Donici” şi gărzii de onoare, în aplauzele celor prezenţi.
Această zi de sărbătoare constituie un prilej deosebit pentru cinstirea simbolului onoarei, vitejiei şi gloriei înaintaşilor noştri şi se cuvine să reamintim câteva repere importante din istoria Drapelului Naţional.
• cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme….
• în anul 1834, Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească ca steag de luptă când, în urma intervenţiilor domnului Ţării Româneşti, Alexandru Dumitru Ghica, Poarta Otomană aprobă folosirea de către oştirea acestei ţări a drapelului tricolor. El reunea culorile roşu, galben şi albastru dispuse orizontal, însă inegale, în sensul că prima jumătate era roşie, având pe ea mai multe stele aurii, iar partea inferioară se partaja în mod egal între galben şi albastru. În centrul drapelului era plasată stema Valahiei, respectiv acvila cruciată.
• la 14/26 iunie 1848 a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească, având înscrisă pe el deviza „Dreptate – Frăţie”;
• la 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluţionar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel – albastru închis, galben deschis şi roşu carmin. S-a dispus totodată confecţionarea de steaguri naţionale care să fie arborate în toate localităţile.
• la 1/13 septembrie 1863, la 15 ani de la luptele din Dealul Spirii, Alexandru Ioan Cuza distribuie unităţilor militare noi drapele tricolore. Aceste steaguri cuprindeau tricolorul dispus pe orizontală, roşu fiind plasat în partea superioară. În centrul lor era gravată stema unită – acvila cruciată şi capul de bour, compoziţie menită a atesta noul statut politic al ţărilor române. Cele două steme reunite pe acelaşi steag erau înconjurate de o eşarfă ce avea înscrisă deviza „HONOR ET PATRIA”. Pe steag era ţesută şi iniţiala domnitorului. Domnitorul patriot Alexandru Ioan Cuza a rostit atunci o impresionantă cuvântare în cadrul căreia a definit cu alese cuvinte steagul ţării: „Steagul e România! Acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii, unde se vor naşte copiii noştri!… Steagul este totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României”.
Drapelul Naţional evocă trecutul de luptă al poporului român pentru libertate naţională amintind fiecărui cetăţean datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României.
Maior Florentin DUMAN