„Lucrurile încep să se miște mai bine în domeniul irigațiilor”

• susține președintele Consiliului Județean Vâlcea, dr.ing. Ion Cîlea • refacerea
sistemelor de irigat, nu doar posibilă, ci și necesară • 37% din terenurile
agricole ale Vâlcii, în zone cu risc de secetă

Se anunță temperaturi ridicate în următoarea perioadă, iar culturile agricole sunt
în pericol; prea puține localități s-au îngrijit și au reușit reabilitarea
sistemelor de irigații puse la pământ imediat după 89. Care este situația
județului Vâlcea, din acest punct de vedere, am aflat chiar de la președintele
Consiliului Județean, dr. ing. Ion Cîlea:

– Specialiștii din agricultură susțin că Vâlcea se
regăsește printre primele județe din țară, alături de Dolj, Gorj, Olt, Giurgiu,
Teleorman, Ialomița și Călărași, preconizate a avea, peste 20 de ani, soluri
aride și o producție cerealieră scăzută cu 40%. Ce fac autoritățile județene
pentru a preîntâmpina un asemenea dezastru?

De mai mulți ani, în Oltenia, dar și în alte județe din sudul țării, a devenit tot
mai agresiv un fenomen aproape necontrolat, de deșertificare. Sute, dacă nu mii
de hectare au început să arate ca niște mari întinderi de deșert, asta mai ales
după ce terenurile nu au mai fost irigate din cauză că amenajările și
echipamentele de udare au fost distruse sau furate. La această situație, s-au
mai adăugat și schimbările climatice evidente. Acești doi factori au
determinat, anul trecut, numai în Oltenia, compromiterea culturilor de porumb
și floarea soarelui pe aproape 100.000 ha. HG nr. 879/2012 a adus
producătorilor agricoli un ajutor de minimis pentru compensarea fenomenului de
secetă pentru aproximativ 80.000 de proprietari de teren, însă acest sprijin
n-a anulat riscurile deșertificării de care vorbeam mai înainte. În ceea ce mă
privește, atât prin câteva semnale în presă, cât și prin adrese trimise
Ministerului Agriculturii, am atras atenția și am cerut să se urgenteze
elaborarea unei strategii pe baza căreia să se intervină de urgență pentru
stoparea agresivității nisipurilor peste pământurile fertile cândva.
Intervențiile necesare la nivelul administrațiilor teritoriale sunt limitate și
nu pot rezolva problemele deșertificării. E absolută nevoie de un program cu
rezonanță națională.

– Este posibilă refacerea sistemelor de irigații, mai
ales că, la nivel de județ, e greu să vorbim de asociații când terenurile
fermierilor sunt mai mult fărâmițate?

Nu numai posibilă, ci și necesară. Cândva, în sistemul de irigații Bucșani –
Cioroiu, adică de la Budești și până la Voicești, Ștefănești și Lungești, erau
cuprinse 10.893 ha, din care teren arabil 10.309 ha. Din păcate, pe fondul
aplicării legilor fondului funciar și al dizolvării fostei întreprinderi de
exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, sistemul de irigații din
lunca Oltului a fost distrus, în cea mai mare parte, iar conductele și
hidranții au fost luate cu japca și înstrăinate. Dumneavoastră vă amintiți că
de aproape trei ani am inițiat o serie de acțiuni în scopul reabilitării și
repunerii în funcțiune a celor 15 stații de pompare din sistem. Am organizat
întâlniri cu primarii și specialiștii din localitățile aflate în arealul vechiului sistem de irigații și,
împreună, am reușit să reconstituim șase organizații ale utilizatorilor de apă.
Urma ca la data dobândirii personalității juridice, fiecare organizație să
preia stațiile în bună funcționare și să încheie cu furnizorul de apă un
contract multianual, pe o perioadă de cel puțin trei ani. Tot acest traseu s-a
blocat, din păcate, deoarece fostul Guvern Boc a desființat Societatea
Națională de Îmbunătățiri Funciare care avea în administrare construcțiile
hidrotehnice, stațiile de pompare, conductele de aducțiune a apei și celelalte
echipamente.

 Anul trecut, cultura de porumb din Vâlcea a fost
compromisă, în unele zone, și 90% (Sudul județului, Drăgășani – 70 – 80% zona
Bălcești – Valea Mare – Măciuca). Cum comentați?

Județul Vâlcea are situată în zone de risc ridicat de secetă o suprafață de aproximativ
91.400 ha, ceea ce reprezintă 37% din
suprafața noastră agricolă. Și, într-adevăr, cele mai expuse la astfel de
fenomene sunt terenurile din Sudul județului. Tocmai de aceea producția
agricolă din această zonă are un grad ridicat de nesiguranță, mai ales atunci
când lipsesc precipitațiile. Veniturile producătorilor agricoli sunt în
concordanță cu productivitatea scăzută, iar seceta care pare să se prelungească
de la un an la altul pune pe mulți țărani în imposibilitatea reluării ciclului
agricol. Această stare de lucru explică și faptul că efectele secetei s-au
resimțit anul trecut cel mai puternic exact în localitățile din Sudul
județului.

– Ați îndemnat, anul acesta, primarii și fermierii din
luncile râurilor Olteț și Cerna să grăbească acțiunile de creare a unor sisteme
de irigații de interes local…A avut vreun ecou?

Deși n-au fost cuprinse în mari sisteme de irigații, o parte din terenurile agricole
de la Oteteliș – Bălcești, Valea Mare, chiar și Zătreni, mă refer, desigur, la
cele cu potențial real pentru legumicultură și cultura mare, beneficiau de apă
prin amenajări locale folosind sursele din râurile Cerna și Olteț. Cei mai în
vârstă de prin partea locului își amintesc de recoltele extraordinare obținute
de pe terenurile astfel irigate și cred în puterea lor de convingere. Reamenajarea
vechilor sisteme locale ar avea, cu siguranță, ca efect creșterea potențialului
cu producție pentru micii fermieri din această zonă care dețin peste 2.650 ha
irigabile.

– Din Vâlcea, doar două proiecte au fost depuse pe
Măsura 125 a PNDR: investiții în modernizarea și retehnologizarea sistemelor de
irigații: Organizația Utilizatorilor de Apă Călina și Organizația
Utilizatorilor de Apă Valea Oltului Orlești – Prundeni. Se alocă peste 60
milioane euro pentru cele 87 de proiecte eligibile…

Într-adevăr, cel mai bine s-au mișcat, anul trecut, în sesiunea pe Măsura 125 din Programul
Național de Dezvoltare Rurală lansată, în perioada 3 – 28 septembrie 2012,
organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații din Prundeni și Orlești care au depus două
proiecte de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Valoarea acestor
finanțări este de 687.134 euro și acoperă 100% din totalul cheltuielilor
eligibile. Între aceste cheltuieli se numără achiziționarea stației de pompare,
a conductei de transport și a antenelor de irigații. Din câte știu, urmează să
se mai lanseze o astfel de sesiune pe Măsura 125 și nu cred că vor pierde
această ocazie organizațiile utilizatorilor de apă „Picătura” din Galicea,

„Oltul” din Olanu, „Proleg” Voicești, „Marcea” Ionești și altele.

– Pe scurt și la obiect: vara aceasta cum stăm cu
sistemele de irigații?

Cel mai fericit lucru este că, până acum, Dumnezeu a avut grijă de noi și a dat
ploaie când a trebuit. De aici încolo nu se mai știe. Reactivarea OUAI-urilor
este abia la început și nu trebuie să se piardă avantajele create prin ultimele
măsuri întreprinse de Ministerul Agriculturii. După aceea, trebuie urmată cu
atenție, apariția, în perspectiva imediată, a Legii Arealelor Irigabile.
Trebuie să fim pregătiți pentru afilierea la noul sistem de organizare care
prevede plata unui abonament de 20 lei pentru fiecare hectar irigat în locul
acelor tarife uriașe de 750 – 900 lei pentru aducerea apei până la hidranți.
Important este că lucrurile încep să se miște mai bine și în domeniul
irigațiilor.

– Pentru ce aceste sisteme de irigații și de ce se
zbat autoritățile pentru proprietățile private? Statul abia dacă mai deține
terenuri agricole…

Lucrurile nu trebuie privite prin prisma proprietarilor de terenuri, iar statul nu
trebuie să raporteze proprietățile funciare la obligațiile ce-i revin în
strategia de dezvoltare a sistemelor de irigații.