„Legea salarizării unitare este unitară doar în titlu”
• afirmă Dumitru Costin de la BNS
Liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că Legea salarizării unitare din sectorul bugetar rămâne unitară doar în titlu, în condiţiile în care a creat nemulţumiri majore în aproape toate domeniile de activitate. „Nemulţumiri sunt aproape în toate domeniile. Ca o observaţie de fond, pe care am transmis-o de la bun început tuturor grupurilor parlamentare şi tuturor liderilor politici cu care am avut discuţii, din păcate această lege rămâne unitară doar în titlu. Toate echilibrele, toate evaluările, toate legăturile intersectoriale, care au fost create în urmă cu aproape zece ani, atunci când sub evaluarea unui corp de experţi ai Băncii Mondiale toate structurile profesionale şi sindicale din zona bugetară au lucrat temeinic la elaborarea unei grile de salarizare unitare, care să facă legătura şi să dateze corect salariaţii din diverse domenii de activitate bugetară, nasc semne de întrebare cu privire la calitatea acestui act normativ”, a spus Costin.
Liderul sindical a precizat că sunt nemulţumiri majore în legătură cu legea salarizării unitare în cultură – la nivelul bibliotecilor, teatrelor (mai puţin actorii), a teatrelor de operă, operetă şi balet, dar şi în justiţie – mai ales la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a consilierilor de probaţiune, unde doar aproximativ 400 de persoane monitorizează nu mai puţin de 70.000 de foşti deţinuţi. Potrivit acestuia, nemulţumiri majore mai sunt şi în agricultură, la personalul care se ocupă de certificarea seminţelor, dar mai ales în administraţia locală.
Dumitru Costin a mai spus că un mare semn de întrebare se ridică şi asupra sustenabilităţii legii salarizării. „Un mare semn de întrebare este legat de sustenabilitatea acestui proiect de lege. În ce măsură România are resursele financiare necesare pentru ca în anii care urmează să producă creşterile salariale respective. Acest proiect de lege nu oferă certitudini decât pentru anumite categorii socio-profesionale, care vor beneficia de diverse tipuri de creşteri salariale în a doua jumătate a acestui an şi a acelor categorii socio-profesionale, în special în sănătatea publică, care vor beneficia de noi creşteri salariale la 1 ianuarie 2018. După aceea, pentru restul salariaţilor din sectorul public din România nu există decât foarte multe semne de întrebare. Nu ştim în ce măsură, în funcţie de evoluţia economiei, de evoluţia bugetului de stat, România îşi va putea permite în anii care urmează să ofere, să plătească aceste creşteri salariale”, a afirmat Costin. El a precizat şi care vor fi paşii pe care BNS îi va urma. „Dacă legea va pleca de la Parlament cu erori de construcţie, de filosofie legislativă, de încălcări ale principiilor cum ar fi la muncă egală plată egală, un tip de reacţie va fi un demers de natură juridică către Curtea Constituţională şi către preşedintele ţării de retrimitere a legii în Parlament. În funcţie de cum s-au îndeplinit obiectivele stabilite de organizaţiile sindicale, vom stabili dacă oamenii ies organizat în acţiuni de protest sau nu”, a mai menţionat Costin.