Legea salarizării bugetarilor, aprobată de Guvern
Guvernul a aprobat, miercuri, ordonanţa de urgenţă privind salarizarea bugetarilor, de prevederile acesteia urmând să beneficieze peste 650.000 de persoane din administraţia publică centrală: „Să nu uităm că această ordonanţă (…) este despre oameni, despre oameni care ne-au comunicat frustrările pe care le au în sistem, ne-au comunicat încurajările pentru rezolvarea acestor disfuncţionalităţi. Ce facem noi astăzi, prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă? (…) Încercăm să rezolvăm, să corectăm nişte inechităţi, nişte disfuncţii majore care s-au strâns de ani de zile în sistemul public de salarizare, după o încercare ratată în 2010 de a avea o lege-cadru care nu s-a aplicat niciodată, deşi ar fi putut să fie începută, să fie aplicată de ani de zile. Nu vom rezolva absolut toate problemele prin această ordonanţă, dar ştim exact ce rezolvăm, ştim pe ce date stăm şi ştim că peste 650.000 de oameni din administraţia publică centrală vor beneficia de prevederile acestei ordonanţe”, a afirmat Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii. El a mai precizat că această ordonanţă vizează în primul rând corecţiile din sistemul public de salarizare. „Ne ocupăm de corecţiile care ţin de un principiu aflat şi în Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii – la muncă egală plată egală. Şi acest principiu este un principiu-cheie pe care noi îl aplicăm, având în vedere că persoanele care aveau aceeaşi funcţie, aceeaşi vechime, (…) în acelaşi birou, aveau salarii diferite datorită unor prevederi legale haotice din trecut. Acest lucru îl corectăm pentru întreaga administraţie publică din România, mai ales în zona funcţionarilor publici centrali şi locali”.
Ministrul Muncii a spus că ordonanţa corectează şi „disfuncţionalităţile majore” privind modul în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical. „În sectorul de sănătate, pe lângă problemele, crizele, pe care le avem acum una după alta, care izvorăsc tot din trecut, observăm că există nişte disfuncţionalităţi majore în modul în care sunt salarizaţi cei din sectorul medical şi observăm că există deja o penurie de personal, ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe cadre medicale, în ultima vreme, în mod accelerat au părăsit ţara. Atunci a fost necesar aici să venim cu o reaşezare a grilei, apropierea de principiile legii-cadru 284 şi rezolvarea disfuncţionalităţilor atât pe orizontală, la nivel sistemic, în toată ţara, astfel încât un medic de o funcţie şi o vechime, (…) indiferent unde ar fi în ţară, să aibă acelaşi salariu de bază. Şi un lucru iarăşi foarte important, pe verticală, ceea ce înseamnă aşezarea vechimilor, ca să existe un anumit progres în carieră, pe care un cadru medical poate să îl aibă. În acelaşi timp, în sistemul medical am introdus ideea de bonus de performanţă, care de la începutul anului viitor va reprezenta 2% din masa salarială”, a informat Pîslaru.
În privinţa salarizării din domeniul Educaţiei, grila este similară cu cea din Sănătate, a spus ministrul Muncii. „Pentru sectorul de Educaţie, (…) problemele pe care le-am discutat cu colegii din învăţământ nu au fost pe fond. Noi venim cu o grilă la fel ca la Sănătate, care are iarăşi accent pe zona de debutanţi, pe zona de funcţii auxiliare (…) şi aşezăm (…) lucrurile pe temeiul acesta al unei legi uitare, anulând, abrogând o lege specială care a fost dată de la an la an începând cu 2011, este vorba de Legea 63, care crea practic un statut special familiei ocupaţionale din învăţământ”, a explicat Pîslaru. El a precizat că 50% din beneficiile pe care le aduce grila de salarizare în Educaţie vor intra în vigoare de la 1 august. „50% din beneficiile pe care le aduce grila vor intra în vigoare începând cu 1 august (…) 2016, iar la sfârşitul anului viitor va intra întreaga grilă, cu toate beneficiile ei. Din decembrie 2017, vom avea întreaga grilă aplicată, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 să existe şi acest bonus de 2% din masa salarială şi pentru sistemul de educaţie”, a spus ministrul Muncii.
Pîslaru a mai afirmat că ordonanţa rezolvă şi inechităţile din aparatul propriu central al ministerelor. „Există în acest moment din ce în ce mai multe posturi vacante în administraţia centrală. Este fără precedent ceea ce se întâmplă şi există o corelaţie perfectă, robustă, între locurile vacante şi ministerele care au (…) salariile mici, sub media din administraţia centrală. (…) Am luat ca reper o medie a salarizării în aparatele proprii ale ministerelor şi anume 70% din grila Secretariatului General al Guvernului şi am folosit-o ca reper pentru a ridica şapte ministere, plus Ministerul Economiei, care (…) a fost deja avut în vedere cu ceva timp în urmă, de a le aduce la (…) un nivel minim de motivare, de stimulare, pentru ca să se poată ocupa prin concurs poziţiile vacante. (…) Au existat concursuri de ocupare a poziţiilor vacante şi nu s-au ocupat, deci nu este vorba numai că există aceste posturi, ci lumea nu a venit pentru un salariu de 1.600-1.700 de lei, cum de exemplu este la Ministerul Comunicaţiilor sau Ministerul Culturii, Ministerul Mediului”, a punctat el.
Ministrul Muncii a precizat că ordonanţa nu vizează Administraţia Prezidenţială şi nici agenţiile centrale sau deconcentrate. „Aş vrea să precizez, pentru că au fost tot felul de speculaţii, că (…) nu avem nicio agenţie centrală sau deconcentrată care să poată să beneficieze în acest moment prin ordonanţă de aceste corecţii. În acelaşi timp, un alt zvon a fost legat de Administraţia Prezidenţială. Guvernul nu are în această ordonanţă de urgenţă nicio precizare cu privire la Administraţia Prezidenţială. Ei nu sunt incluşi în această ordonanţă”, a concluzionat Dragoş Pîslaru.