Legea pajiştilor aduce închisoarea pentru deturnarea de subvenţii

Legea pentru organizarea, administra­rea şi exploatarea pajiştilor, care stabileşte reguli pentru conservarea tuturor suprafe­ţe­lor de pajişti şi păşuni declarate ca atare la 1 ianuarie 2007 a prins viaţă. Legea aduce ca noutate obligativitatea elaborării unui ame­najament pastoral pentru fiecare pajiş­te, dar şi obligaţia consiliilor locale de a con­cesiona pajiştile comunale pe cel puţin 10 ani. Documentul mai prevede închisoare de până la doi ani pentru cei care folosesc în alte scopuri subvenţiile primite pentru între­ţi­nerea pajiştilor, dar este blândă cu cei care dau în folosinţă pajiştile unor persoane neîn­dreptăţite. În acest sens, l-am contactat pe Florel Bădele (foto), directorul Direcţiei Agri­cole Vâlcea. Iată care au fost detaliile oferite pe seama noului text legislativ.

Domnule director, care este primul lucru pe care trebuie să-l ştie ţăranul de rând despre această lege?

Să începem cu începutul, adică cu fap­tul că Legea defineşte pajiştile, plantele fu­ra­jere erbacee şi fâneţele astfel: pajişte – su­pra­faţă agricolă de păşuni, fâneţe şi isla­zuri comu­nale consacrată producţiei de iar­bă şi de alte plante furajere erbacee, în­să­mânţate sau na­tu­rale, care nu fac parte din sistemul de rota­ţie al culturilor din ex­ploa­taţii de cel puţin 5 ani şi care sunt admi­nistrate de către agricultori pentru păşunatul ani­ma­le­lor şi producerea de furaje, cu respectarea bu­nelor condiţii agricole şi de mediu; iarbă şi alte plante furajere erbacee – toate plan­tele erbacee care se găsesc în mod natural pe păşuni, fâneţe şi islazuri comunale sau sunt incluse în amestecurile specifice pen­tru însămânţări şi supraînsă­mânţări, din fa­miliile de graminee şi de leguminoase utili­za­te ca furaje în hrana animalelor erbivore, pe baza cărora se calculează producţia, va­loa­rea nutriţională a pajiştii şi capacitatea de pă­şunat; fâneaţă – suprafaţă agricolă care, con­form practicii agricole locale, este re­cu­nos­cută ca fiind destinată recoltării de furaje pen­tru animale. Pajiştile pot avea în decursul aceluiaşi an utilizare mixtă, pă­şu­ne, fân şi fân însilozat.

Ce fel de suprafeţe se încadrează în lege?

Potrivit  legii, vor fi supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare toate categoriile de pajişti, din toate zonele, cu excepţia pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condiţiilor locale de mediu.

Cum va avea loc exploatarea?

Toate pajiştile vor fi exploatate pe baza unor amenajamente pastorale obligatorii, făcute de Ministerul Agriculturii şi plătite de cei care folosesc pajiştile

Există şi menţiuni speciale ?

Legea prevede că pajiştile comunale şi urbane vor fi folosite exclusiv pentru păşu­nat, fâneţe şi pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe, iar modul de folosire şi exploatare a pajiştilor va fi stabilit prin amenajamente pastorale sau silvo-pastorale întocmite, după caz, de Mi­nisterul Agriculturii sau de Ministerul Me­diului şi Pădurilor. Costurile pentru realiza­rea amenajamentului vor fi suportate de aso­ciaţiile crescătorilor de animale care folo­sesc pajiştea prin contract.

Ce elemente sunt cuprinse?

Amenajamentul pajiştilor comunale şi urbane va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente: denumirea, su­pra­faţa, vecinii şi hotarele pajiştii; actele dove­ditoare ale dreptului de proprietate, pre­cum şi planul cadastral; descrierea situa­ţiei geografice şi topografice a pajiştii; des­crierea solului şi a florei; calitatea pajiştii; determinarea părţilor din pajişte care sunt oprite de la păşunat; modurile de folosire anterioară a pajiştii, numărul şi speciile de animale ce au păşunat în trecut; capacitatea de păşunat a pajiştii; delimitarea drumurilor şi a potecilor; localizarea adăposturilor pen­tru animale şi îngrijitori; parcelarea păşu­natului pe secţiuni pentru diferite specii de animale; lucrările de îngrijire şi îmbunătăţiri anuale ale pajiştilor; culturile de plante de întreţinere ce urmează a se înfiinţa pe pajişte; orice alte elemente necesare punerii în valoare şi exploatării raţionale a pajiştii.

Ce spune legea în privinţa Consiliilor locale?

Legea mai prevede şi că, pe baza cere­rilor organizaţiilor şi asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale legal constituite, consiliile locale vor fi obligate să scoată la licitaţie, până la data de 1 februarie a fie­că­rui an, concesionarea pajiştilor pentru o pe­ri­oadă de minim 10 ani şi o încărcătură opti­mă de animale pe hectar de minim 0,3 UVM/ha. În cazul în care organizaţia sau asociaţia locală a crescătorilor de animale nu asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pajişte, suprafaţa prevăzută în contractul de concesiune se diminuează proporţional cu efectivele deţinute, iar în comunele în care există o singură asociaţie locală de creştere a animalelor, aceasta va beneficia de dreptul de concesionare prin atribuire directă.

Despre obligaţiile crescătorilor de animale, ce trebuie ştiut?

Crescătorii de animale care folosesc pa­jiştile vor avea obligaţia de a efectua  lu­cr­ările de întreţinere a acestora, iar aceste lu­crări vor fi trecute în contractual de conce­siune. Pajiştile împădurite vor putea fi rea­du­se în circuitul pastoral, la propunerea ca­me­relor agricole zonale şi cu aprobarea camerelor agricole judeţene, pe baza unor studii de transformare şi a unor programe de îmbunătăţire şi exploatare a acestora, întocmite de unităţile de specialitate autori­zate, sau prin realocarea unor suprafeţe echivalente de pajişti, dar recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face numai cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. Legea mai include prevederi referitoare şi la modul de înstrăinare a pajiştilor şi la utilizarea banilor din administrarea acestora. Normele de aplicare a legii şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească utilizatorii de pajişti care vor încheia contracte de concesiune vor fi stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii în maxim 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, adică de la data publicării în Monitorul Oficial.

Care sunt cele mai drastice aspecte ale acestui nou act normativ?

Închisoare până la doi ani pentru utili­zarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru întreţinerea pajiştilor şi amenzi mici pentru cei care dau în folosinţă pa­jiştile unor persoane neîndreptăţite. Scurt! Schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare, utilizarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru lucrări privind îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor şi exploatarea lemnului de pe pajiştile împă­du­rite fără obţinerea studiilor de transformare vor fi considerate infracţiuni şi vor fi pedep­site cu închisoare de la două luni la 2 ani. Pă­şunatul neautorizat sau introducerea ani­malelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat, împiedicarea sau întârzie­rea lucrărilor prevăzute în amenajamentele pastorale şi planurile de exploatare, intro­du­cerea pe pajişti a altor specii de animale decât cele stabilite prin amenajamentele pas­torale, neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor pre­vă­zute în contract, circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelaje (căruţe), care cauzează deteriorarea aces­to­ra, introducerea animalelor pe pajişti fără a deţine contract şi darea în folosinţă a pa­jiştii, fie pentru păşunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite vor fi considerate contravenţii şi vor fi sancţionate cu amenzi între 250 şi 1.500 lei.

Aveţi o statistică oficială în acest sens?

În România, pajiştile ocupă  o suprafaţă de 3,4 milioane ha, iar fâneţele – 1,5 mili­oane ha, reprezentând 34% din suprafaţa agricolă a ţării, ceea ce situează ţara noas­tră, după această dimensiune, pe locul cinci în Europa. 97% din suprafeţele cu pă­şuni şi fâneţe din România sunt în domeniul privat şi doar 3% în domeniul public, se arată în expunerea de motive a Legii pajiştilor. Da­tele provizorii ale ultimului Recensământ General Agricol realizat anul trecut arată, însă, că România avea, în 2010, aproape 4,5 milioane ha cu păşuni şi fâneţe. Am cons­tatat că, în ultima perioadă, în ultimii ani, din 2007, aproximativ 400 de mii de hectare de păşuni au fost supuse presiunii – pe de o parte a valului imobiliar, pe de altă parte a cultivării lor cu producţie vegetală.