La Fârtăţeşti, Primarul Voicescu şi-a promovat localitatea prin dans pentru japonezul „topit” după căluşari


• de Rusalii, curtea casei edilului liberal a devenit scena unui spectacol tradiţional dus până la capătul lumii
Îl cheamă Norio Inagaki şi de câţiva ani a devenit o prezenţă obligatorie în spaţiul unde se păstrează căluşul şi orice altă formă de cultură românească ancestrală pe care noi am cam uitat s-o apreciem, s-o mai respectăm sau, mai mult, s-o iubim. De Rusalii, atunci când tradiţia aceasta este înviată în mai multe colţuri din ţară profesorul universitar japonez este nelipsit.
Anul acesta, Vâlcea a fost locul unde niponul şi-a instalat trepiedul şi a înregistrat ritualul precreştin. Taman la Fârtăţeşti în curtea familiei Voicescu, adică primul om al comunei.
Încântat de vizita de peste mări şi ţări, liberalul nu numai că l-a primit cu braţele deschise, l-a omenit româneşte, dar a intrat voios între căluşari şi a dat foc pantofilor dansând ca un veteran al acestei arte: „Căluşul este o emblemă a localităţii noastre, poate cea mai importantă din punct de vedere cultural! Am vrut ca omul să se simtă bine alături de noi, nu doar să fie o cercetare, am vrut să simtă că acesta este spiritul oamenilor şi locurilor. La noi, toţi ştiu să bată căluşul, acum 20 de ani eram şi eu membru al unei cete şi m-am bucurat enorm de acest prilej că doar nu în fiecare zi ajunge numele Fârtăţeştiului până în Japonia.”

Cine este Norio Inagaki?

Profesorul Norio Inagaki şi-a început drumurile de ţară în urmă cu mai bine de un deceniu. Perseverent şi harnic asemenea fiecărui japonez autentic, a învăţat singur limba română pentru a putea dialoga direct cu bătrânii cu care a intrat în contact pentru a afla tainele tradiţiilor noastre. Cercetător de folclor şi absolvent al Facultăţii de Istorie, Artă şi Cultură din Tokio, profesorul universitar Norio Inagaki lucrează la teza de doctorat care are ca temă obiceiurile şi jocurilor populare româneşti, fiind interesat de găsirea filonului popular, a rădăcinilor obiceiurilor, „zorile”, pe care apoi le compară între ele, le studiază diversitatea şi le păstrează cu ajutorul înregistrărilor video: „Căluşarul e aur, am jucat şi eu şi am învăţat figurile de la bătrâni din sate”, le-a mărturisit proaspeţilor săi prieteni din Fârtăţeşti.