Kogayon și sfaturile către CJ Vâlcea în problema carierei de la Bistrița
Florin Stoian, președintele Asociației Kogayon, vine cu sfaturi în privința carierei miniere din Bistrița, sfaturi oferite cu informații detaliate și raport autorităților județene de la CJ Vâlcea. Redăm, mai jos, o parte din scrisoarea emisă și presei:
„Date fiind ultimele declarații ale Consiliului Județean Vâlcea cu privire la schimbarea limitelor Parcului Național Buila-Vânturarița, am retrimis autorităților raportul public întocmit în 2009 și actualizat în 2016 cu privire la situația extinderii exploatării miniere în parcul național și ne-am manifestat intenția de a fi parte în orice proces și demers cu privire la Parcul Național Buila-Vânturarița, în calitate de organizație care a făcut studiile și demersurile pentru înființarea parcului și apoi s-a implicat în administrarea acestuia, pentru conservarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă a zonei Oltenia de sub Munte.
Ţinând cont de situaţia carierei, a rezervelor disponibile şi a fezabilităţii proiectului de extindere (cu toate eforturile şi investiţiile, activitatea nu ar fi una profitabilă, ci foarte riscant s-ar putea doar recupera cheltuielile), continuarea exploatării miniere nu ar face altceva decât să amâne închiderea obiectivului cu cel mult 18-23 ani, această perioadă de funcţionare fiind însă condiţionată de numeroşi factori: stabilitatea cantităţii şi calităţii rezervelor estimate (care ar putea fi limitate de ajungerea exploatării în zonele cu extindere a milonitizărilor cu conţinut ridicat de SiO2), efort mare investiţional pentru retehnologizare şi exploatare. Astfel, considerăm că pentru luarea unei decizii trebuiesc luate în considerare și evaluate cât mai corect toate efectele asupra mediului și puse în balanţă cu beneficiile economice pe termen scurt şi mediu, ţinând cont şi de posibilitatea dezvoltării turistice a zonei. Luarea în cosideraţie a recomandărilor formulate în raport ar clarifica situaţia reală şi viitorul exploatării miniere şi ar furniza toată informaţia necesară factorilor de decizie pentru a cântări corect toate beneficiile, riscurile şi efectele deciziei”.
Concluziile raportului
„Continuarea exploatării este imposibilă fără: scoaterea din parc a altor 13 ha din afara perimetrului minier faţă de cele 16 ha suprapuse eronat cu acesta. Deci şi fără eroarea suprapunerii situaţia ar fi fost aceeași; obţinerea proprietăţii terenului în care se va face extinderea. Terenurile sunt proprietate privată, ale mănăstirii Arnota (14 ha pădure în perimetru) și Primăriei Costești (2 ha islaz în perimetru și 13 ha islaz în afara lui). Mănăstirea Arnota şi Episcopia Râmnicului s-au exprimat împotriva cedării terenului, mănăstirea de patrimoniu fiind oricum afectată de actuala exploatare. Primăria Costești este pentru cedarea terenului în condiţiile rediscutării contractului de concesiune. În plus, pentru schimbarea limitelor sitului Natura 2000, trebuie acceptul Comisiei Europene; prelungirea licenței de exploatare (expiră în 2020) prin întocmirea unei documentații care să cuprindă: studiul de fezabilitate privind valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului, planul iniţial de încetare a activităţii, planul de dezvoltare a exploatării, studiul de impact asupra mediului şi bilanţul de mediu, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic, studiul de evaluare a impactului social, planul de atenuare a impactului social, investiţii mari pentru retehnologizarea carierei, deoarece exploatarea carierei cu minimizarea costurilor, prin unirea treptelor, a dus la compromiterea şanselor de dezvoltare, extinderea necesitând acum lucrări de amploare.”
Sunt oferite și recomandări: realizarea unui studiu tectonic (geofizic) al zonei şi includerea acestuia în calculul de estimare a rezervelor şi pentru luarea în consideraţie a pericolului continuării exploatării în ceea ce priveşte activarea faliilor cu efect asupra alunecărilor de teren, prăbuşirilor în albia Râului Costeşti şi blocarea cursului acestuia, realizarea unor evaluări cantitative şi calitative a situației la zi a rezervelor din zăcământ, realizarea unor evaluări cantitative, calitative și de stabilitate a materialului agabaritic din haldă, realizarea unui studiu de analiză a impactului social la nivel judeţean ca urmare a închiderii obiectivului şi a posibilităţilor de reducere a impactului, evaluarea realistă printr-un studiu de fezabilitate a tuturor costurilor (inclusiv a celor de mediu şi a activităţilor postînchidere și de refacere a mediului) necesare extinderii exploatării.