Între 19-23 octombrie,
EXPEDIȚIE A CONSILIULUI JUDEȚEAN VÂLCEA în Republica Moldova, la Stejarul lui Ștefan cel Mare


Florian Marin, vicepreședintele legislativului, ajunge în Raionul Strășeni
Parlamentul Vâlcii a aprobat luni dimineața delegarea vicelui Florian Marin pentru a pregăti terenul în vederea unei asocieri dar și a unei vizite mult mai ample a consilierilor județului anul viitor. Fostul comandant al IPJ Vâlcea va conduce o delegație comună formată din angajați ai CJ și a Instituției Prefectului Județul Vâlcea.
Potrivit datelor oficiale, Străşeni a fost menţionată documentar pentru prima dată ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, Domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de moşie, pe care călugării o aveau în dar.
„În secolul 18 găsim „Străşeani de pe Bîc” în proprietatea mănăstirii „Sfînta Vineri” din Iaşi. Străşeni este un toponim de origine polisemantică, denumirea poate proveni de la cuvântul „straşnic”: pe timpurile Marelui Ştefan s-au dat în aceste locuri bătălii straşnice şi ecoul acestor evenimente se materializează în denumirea unui cătun de codru. Altă variantă: haiducii, aceşti voinici de pădure, băgau groaza în boierii, care circulau pe drumurile spre Chişinău, deci locurile erau straşnice. O altă tratare a toponimului ar fi cea legată de ocupaţiile tradiţionale ale băştinaşilor. În părţile Străşenilor erau meşteri lemnari, care tocmeau nişte streşini de minune. Denumirea raionului Străşeni provine de la oraşul-reşedinţă Străşeni, care se află la 23 km de Chişinău, pe un teren cu relief deluros, împădurit. Raionul Străşeni este situat în partea de centru a Republicii Moldova. Este constituit în noiembrie 1940. Relieful e deluros accidentat, înclinat de la nord-vest spre sud-est secţionat de văi şi râuleţe. Predomină solurile de cernoziom şi cenuşii de pădure. Pe teritoriul raionului curg: râul Bîc (155 km), pe cursul căruia se află lacul de acumulare Ghidighici, Ichel (98 km), Işnovăţ (59 km).
Pe teritoriul raionului, nu departe de satul Scoreni, se află stejarul lui Ştefan cel Mare (500 ani), Rezervaţia naturală „Codru”, fondată în 1971, pe baza masivului silvicol Căpriana – Lozova. De o frumuseţe rară este şi landşaftul natural Ţigăneşti, în care armonios se înscrie mănăstirea „Ţigăneşti”.
Săpături arheologice au fost efectuate în localităţile Străşeni, Codreanca, Cojuşna, Lozova, Pănăşeşti, Recea, Scoreni, Vorniceni etc. Putem conchide că omul a populat aceste meleaguri încă din epoca preistorică. Despre aceasta ne vorbesc numeroasele aşezări, tumule, staţiuni. Au fost descoperite chiar şi cetăţui, ce se referă la perioada geto-dacică. Cu certitudine, putem afirma că raionul a fost populat încă din neolitic”, se prezintă raionul Strășeni pe site-ul propriu.