Înființarea geoparcului UNESCO „Oltenia de sub Munte”, îmbrățișată de Prefectură, dar refuzată cu vehemență de primarii implicați


Asociația Kogayon a demarat încă de anul trecut procedura de înscriere a zonei care cuprinde Stoenești, Bărbătești, Costești, Horezu, Vaideeni și Băile Olănești în rețeaua de geoparcuri UNESCO. În luna noiembrie 2021 urmează să fie inițiat procesul propriu-zis de aplicare pentru recunoașterea acesteia ca teritoriu de dezvoltare durabilă, cu valori naturale și culturale de importanță internațională. Încheierea acestui proces este preconizată pentru primăvara anului 2023, după vizita de evaluare a specialiștilor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), așteptați să sosească în Vâlcea în vara anului viitor.
Prefectul de Vâlcea a semnat în 10 martie 2021 un parteneriat de colaborare cu Asociația Kogayon pentru înființarea în partea central-nordică a județului Vâlcea a geoparcului „Oltenia de sub Munte” ca parte a Rețelei Globale a Geoparcurilor UNESCO. În fapt, e vorba de un sprijin pentru grăbirea studiilor, demersurilor și activităților necesare obținerii statutului de sit internațional UNESCO pentru această zonă. Protocolul este valabil pe toată durata proiectului de înființare a geoparcului, cu posibilitatea de a fi prelungit, prin acordul părților, pe o perioadă de încă un an. PNL și-a mai exprimat sprijinul total pentru această idee și printr-un alt reprezentant al său, parlamentar care a devenit membru al Comisiei mixte UNESCO pentru patrimoniu. Geoparcul ar urma să aibă 635,58 km pătrați iar pentru detaliile planului, Prefectura a organizat o dezbatere cu toți primarii implacați în data de 25 martie 2021, de la ora 11.00, la Costești.

Ce este geoparcul?

Un tip nou de arie de protecție naturală care se distinge față de Parcul național și Parcul natural, prin faptul că este creat în interiorul comunităților umane, iar în activitățile de protecție și management, nu numai natura, dar și locurile cu deosebită semnificație istorică și culturală sunt considerate. Conceptul de Geoparc și condițiile pentru constituirea sa au fost lansate în 1998 de către UNESCO: Geoparc este teritoriu bine delimitat geografic având situri geologice cu valoare științifică și/sau estetica deosebită, locuri cu valoare deosebită de altă natură: arheologică, ecologică, istorică și culturală care trebuie protejate și puse în valoare printr-un sistem unitar de management integrat. Deși nu este o arie protejată, poate să conțină mai multe astfel de zone.
Primul geoparc din România a fost cel din Țara Hațegului care a devenit realitate în 2005, după ce prin HG 2151/2004 obținuse statutul național de Parc natural. La data respectivă era și primul Geoparc din întreaga regiune a fostelor țări cu regim comunist din Europa de est, ulterior Geoparcuri din Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia, Polonia au fost admise în cadrul Rețelei europene. 102.392 ha cuprind orașul Haţeg și comunele Densuş, General Berthelot, Toteşti, Răchitova, Sântămăria Orlea, Sarmizegetusa, iar parţial comunele Baru Mare, Sălașu de Sus, Pui si Râu de Mori. Ceea ce este deosebit de interesat este că Unitatea de Administrare a Geoparcului îndeplinește și funcția de a primi și aproba cereri de avizare pentru obiective de investiție în aria Geoparcului, în baza documentației prezentate și a analizei acesteia! Cu alte cuvinte, nu autoritățile locale reprezentative și alese prin vot mai au ultimul cuvânt asupra vieții economice…
După ce în luna iunie 2020 au transmis la UNESCO scrisoarea de intenție pentru înființarea Geoparcului UNESCO, inițiatorii și promotorii proiectului „Oltenia de sub Munte” au planuri mai mult decât îndrăznețe pentru viitor: „Din bugetul alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență prin asociațiile Kogayon și P.N. Văcărești, am cerut peste 1 milliard de euro pentru ariile naturale și pădurile protejate și 200 milioane euro pentru rețeaua națională de arii naturale urbane”.

Opoziția vehementă a primarilor

Edilul social-democrat al Costeștiului, Toma Peștereanu, nu-și ascunde dezaprobarea pentru acest proiect: „De câteva săptămâni, pe raza comunei noastre, se desfășoară o întreagă campanie de dezinformare a populației cu privire la acest proiect. Numai lapte și miere ne așteaptă! Nimeni nu vorbește deloc despre impactul dezastruos, catastrofal de-a dreptul pe care acest geoparc îl va avea asupra carierei de calcar de la Bistrița, despre faptul că aproape 200 de oameni vor rămâne pe drumuri iar localitatea va ajunge la faliment! Peste tot, numai și numai minciuni și aberații ca și cum aducem Elveția sau Austria aici peste noapte… Cam la fel cum am fost mințiți și în urmă cu două decenii când s-a înființat fără prea multă informare Parcul Național Buila Vânturarița, un proiect despre care eu, unul pot, spune fără ezitare că nu ne-a adus nou, ca și comunitate, aproape nici un beneficiu. Nu pot să uit situația perimetrului de exploatare de acum câțiva ani și modul cum am fost aproape lichidați economic din cauza acestui parc dar după anul acesta de pandemie, oricum lumea este dezorientată și obosită, ușor influențabilă și manipulabilă și gata să accepte toate basmele. Datoria noastră ca și administrație locală este să vedem toate aspectele iar impactul economic este unul apocaliptic, fatal. Nu avem cum să fim de acord cu așa ceva!”.
„Vă rog să mă credeți că, în acest moment, la câte am pe cap cu calamitățile naturale care s-au adunat peste noi, nu vă pot da un răspuns tranșant în problema geoparcului despre care mă întrebați. Voi lua parte la întâlnirea convocată de Prefectură pe 25 martie, la Costești. Tot ceea ce sper este să nu fim puși în fața unor restricții de dezvoltare economică sau ceva asemănător pentru că asta ne-ar mai lipsi…”
, a precizat Sorin Vasilache, primar Băile Olănești.
„Vă spun că părerea mea este unanimă cu ceilalți primari. N-are nici un fel de relevanță pentru noi! Din contră. Mai ales, că noi avem zona montană în dezvoltare, prinsă nominal în Legea Domeniilor Schiabile. Acesta este mandatul cu care merg la întâlnirea de pe 25 martie, la Costești. Decizia de a intra în acest proiect aparține fiecărui primar și Consiliu Local în parte. Eu pot să afirm răspicat că toate dar absolut toate avantajele merg numai spre cei care coordonează activitatea, adică Kogayon și ceilalți! Ajungi în situația în care dacă vrei să faci și un coteț de păsări, să ai nevoie de aprobarea lor! Practic, noi va trebui să cedăm proprietatea! Noi avem deja zona în dezvoltare, se construiește, se lucrează, vor fi mai multe pârtii de schi…”, a spus Nicolae Sărdărescu, primar Horezu.
„Din 2004, de când a fost obținut Parcul Național Buila Vânturarița, noi n-am avut nici un fel de beneficiu. Dimpotrivă! Zona respectivă a devenit un fel de muzeu în aer liber pe unde nu mai poți să amenajezi nici măcar un drum de acces, a trebuit să scoatem oamenii de la plata impozitului pe teren, am fost mințiți că vor fi angajați oameni din localitatea noastră și câte și mai câte… Din ce observ eu, planul acestui geoparc prevede absorbția întregii comune, cu alte cuvinte, ceea ce am pățit din 2004 cu Parcul Național se va extinde în tot Bărbăteștiul. În acest condiții, n-am cum să fiu de acord cu așa ceva pentru că ar însemna să blochez toată comuna pentru un ONG, ceea ce nu se va întâmpla niciodată cât sunt eu primar!”, afirmat și Constantin Bănacu, primar Bărbătești.
„Eu știu că, până în anul 2030, 30% din suprafața României trebuie să devină parcuri naturale. De la această intenție bună până la crearea unei alte entități căreia să-i plătești pentru avize și autorizații ca să construiești orice e o diferență foarte mare. Din experiența celorlalte geoparcuri din țară despre care am mai citit și m-am documentat și eu în ultima vreme, răspunsul meu nu poate fi decât NU! Nu poți să mai construiești nimic fără avizul lor, deci o altă cheltuială inutilă în plus. În acest moment, noi suntem în plin proces de dezvoltare a satului de vacanță și declararea localității stațiune de interes național. Vă dați seama că sunt oameni care vor accesa fonduri de investiții pentru pensiuni și noi ce facem acum? Îi punem să mai cheltuiască niște bani pentru alte documente, alte avize! Ce facem? O să stăm la mâna unui ONG cu dezvoltarea localităților? Dacă vor veni cu ceva nou și pozitiv față de ceea ce fac restul de geoparcuri din țară, putem discuta… Trebuie să stau de vorbă și cu ceilalți primari colegi de-ai mei, cu obștile care au amenajamentele și exploatarea forestieră, firmele care au obiect de activitate în domeniu. Am văzut într-un statut că aceștia din urmă trebuie să plătească nu știu câți lei pe fiecare metru de lemn exploatat geoparcului. Dacă ne rezumăm la crearea încă unui ONG care să facă bani de pe urma noastră fără să plătească nimic statului român pentru că, din ce văd, asta e marea afacere acum în țara noastră, nu voi susține proiectul. Sub nici o formă! Nu mă interesează dacă e musai ori nu să-și ia salariul nu știu ce oengist…”, a punctat și Daniel Băluță, primar Vaideeni.
„Mi-am luat un răgaz până la întâlnirea din 25 martie să analizez aprofundat cum decurge și activitatea celorlalte georparcuri din țară, ce avantaje, ce dezavantaje sunt la mijloc. Deocamdată, n-am conturat o poziție clară și solidă în acest subiect dar până când va avea loc întâlnirea și vom vedea cu ce vine Kogayon, în mod cert, vom fi suficient de bine puși la punct”, a afirmat și Gheorghe Dumbravă, primar Stoenești.

Constantin Rădulescu, președinte CJ Vâlcea:
„Proiectul e interesant, dar…”

Dacă Prefectura susține total și necondiționat proiectul, dinspre vecinii de la „parlamentul Vâlcii” situația nu se vede la fel de optimist. Poate și pentru că o parte însemnată din cheltuielile viitorul geoparc vor trece la Consiliul Județean, așa cum se întâmplă cu georparcurile din Buzău și Hațeg.
Contactat pe această temă, președintele Constantin Rădulescu s-a limitat să afirme: „Proiectul înființării acestui geoparc mi se pare interesant, dar trebuie abordat extrem de atent. Eu sunt pentru protejarea naturii, însă trebuie făcută o consultare extrem de atentă a comunităților din zonă, adică a primarilor. Impactul ecologic este important, la fel este însă și cel economic așa că e esențial să gândim strategic. Voi fi foarte atent la cum va decurge acest proiect!”.
Sursă foto: Arhivă