Începe cursa spre inovare: Care sunt meritele ei?
Inovarea, conform unei faimoase declarații a lui Steve Jobs, „face distincția dintre un lider și un adept”. Am argumenta că această declarație se aplică și la nivel macro; adică, ea este ceea care face diferența între piețele care sunt în fruntea economiei mondiale, și cele care se situează pe locul secund. De ce? Pentru că inovarea face tranziția de la un model economic tradițional la a patra revoluție industrială și, mai important, de la o rată de creștere liniară la una exponențială. Să vă explicăm.
Revoluția digitală a transformat, practic, fiecare aspect al vieții noastre dar, din punct de vedere economic, poate cea mai radicală schimbare este scăderea costurilor de producție și a prețurilor de consum. Acest articol, de exemplu, nu „există” în lumea fizică. Nu l-am scris pe hârtie, iar difuzarea lui este exclusiv digitală.
Costurile noastre de producere a acestui articol și ale dumneavoastră pentru a-l citi sunt, prin urmare, aproape de zero. Fără tipărire, transport, publicitate, stocare sau vânzare – singurele cheltuieli asociate sunt cele pentru electricitatea necesară aparatelor noastre (care ar putea fi zero în cazul în care îți produci propria energie electrică) și pentru conexiunea la internet. În cazul în care alegeți să distribuiți acest articol, costurile vor fi tot aproape de zero, contrar perioadei în care a distribui însemna să rămâi cu mai puțin sau să investești în materie primă pentru a produce mai mult.
Acest lucru ar putea părea evident pentru că în prezent noi suntem obișnuiți să consumăm conținut online. Dar această nouă perspectivă a dat naștere la noi modele de afaceri: intermedierea de relații directe între doi clienți (cum ar fi Uber și Airbnb), partajarea de bunuri și servicii (cum ar fi utilizarea în comun a aceluiași mijloc de transport sau monedele alternative) etc. Unele dintre noile modele de afaceri sunt controversate, cele mai multe dintre ele extrem de perturbatoare, dar nici una dintre ele nu poate fi ignorată. Chiar și producția de energie sau serviciile financiare, care au necesitat în mod tradițional ca resursele să fie centralizate și au fost, prin urmare, posibile doar la nivel național, sunt dintr-o dată la dispoziția comunităților, iar distincția între consumatori și furnizorii de servicii, în consecință, se estompează treptat.
Acest lucru ne aduce la a doua schimbare pe care am menționat-o deja mai sus: ritmul de creștere. În lumea fizică, exista o corelație între creșterea capacității industriale (materii prime, utilaje, resurse umane) și creșterea producției (în termeni de rezultate finale). Această creștere era, din acest motiv, liniară. În lumea digitală, costurile marginale sunt aproape zero, ceea ce înseamnă că suntem martorii unei creșteri exponențiale într-o gamă largă de domenii. Realizarea unei platforme on-line pentru 10 mii sau 10 miliarde de utilizatori costă aproape la fel (diferența constă, în principal, în puterea de procesare necesară).
Am fost martorii acestei noi rate de creștere în multe domenii de-a lungul a câtorva decenii deja. De fapt, cercetătorii de la Singularity University au arătat că orice domeniu care devine digital urmează legea lui Moore și începe să crească mai degrabă exponențial decât liniar. Ei susțin că performanța financiară începe să se dubleze la fiecare 12-24 luni (deci, în ritm exponențial), indiferent dacă este vorba de robotică, nano-calculatoare, medicină digitală, biotehnologie, energie solară etc.
Aceste noi modele de afaceri i-au făcut pe unii teoreticieni să aprecieze că sărăcia extremă poate fi în curând eradicată, că vom fi capabili să lucrăm mai puțin și să avem (acces la) mai mult, că vom face trecerea de la producerea de bunuri la crearea de servicii sociale. Se conturează o imagine pozitivă a unei structuri societale în curs de dezvoltare, care este mai durabilă, agreabilă și justă.
În cursa globală pentru a deveni un lider al schimbării, Europa se află în primele rânduri. Acest lucru este cu atât mai adevărat când vorbim despre tranziția energetică la o economie cu emisii reduse de carbon. Sunt uimit de evoluțiile și nivelul de creativitate pe care le întâlnesc în fiecare an la târgul internațional de produse industriale de la Hanovra, din Germania. Sau din regiuni ca Vaasa, din Finlanda, pe care am vizitat-o cu ocazia turneului dedicat Uniunii Energiei. Sau de orașul olandez Eindhoven, care s-a poziționat pe plan internațional ca fiind cel mai creativ oraș, având mai multe brevete pe cap de locuitor decât orice altă localitate din lume. Chiar și tabelul inclus în acest material arată că Europa este bine situată pe plan mondial din acest punct de vedere, jumătate din primele zece țări în termeni de inovare fiind state membre UE, ceea ce face dovada importanței pieței unice.
Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energiei