În curând, sub sigla Editurii „Antim Ivireanul”, un roman fantastic: „PATIMILE LUI DRACULA” de Constantin Zărnescu


Concluzia romanului lui Constantin Zărnescu, Patimile lui Dracula, structurat din Naraţiunile Universale despre Dracula Vodă, rămâne aceea că personajul istoric Vlad Ţepeş Dracula este cu mult mai reprezentativ, atracţios şi memorabil decât moştenitorul său literar-artistic şi cinematografic, DRACULA, ce îi calcă, în permanenţă, pe urme. Romancierul Constantin Zărnescu tinde să-i împace, cu toate acestea, pe istorici cu autorii de romane fantastice. E de ajuns, doar, să-i pomenim pe specialiştii americani, în metamorfozele lui Dracula: Raymond Mc Nally şi Radu Florescu, de la Universitatea din Boston, a căror esenţială concluzie, ce traversează viaţa, faptele şi legendele (Naraţiunile) despre acest strălucitor şi faimos reprezentant al dinastiei Basarabilor, rămâne un arhetip spaţial (-carpatic), în care se desfăşoară literatura despre teribilul Cavaler VLAD DRACULA ŢEPEŞ; laturile mitico-politice ale unui triunghi: Sibiu-Braşov; Braşov-Târgovişte; Târgovişte-Câmpulung Muscel-Curtea de Argeş-Vâlcea-Sibiu, recunoscut, şi consacrat drept „Triunghiul de aur al Românităţii”.
Astfel, opul lui Constantin Zărnescu, PATIMILE LUI DRACULA, structurează viaţa şi acţiunile unei personalităţi istorice exemplare, însă „cu două feţe”; una reală, iar cealaltă „catifelată”, umbroasă, fantastică, neguroasă, după arhetipul mitului roman – mediteranean – al zeului IANUS.
Un roman-epopeic, trans şi post-modern, mozaicat, fragmentat, „puzzle”, supus unor varii interpretări critice. O operă trans-modernă deschisă.
IOAN BARBU
(Fragment din studiul critic: Un „vampir” care a fost, de fapt, Făt Frumos al românilor, care apare ca Prefață la roman.)

CONSTANTIN ZĂRNESCU (n. 1949, Lăpușata – Vâlcea ) este unul dintre cei mai importanți scriitori români de astăzi. Este autorul unor romane cu un spectaculos răsunet în literatura noastră contemporană: Clodi primus, Meda, mireasa lumii, Ieșirea la mare, Teii înfloresc pentru Irina, Ziua Zilelor, Țara lui Urmuz etc. În rândul criticilor de artă s-a  făcut cunoscut prin contribuţia esențială la decodificarea operei revoluţionare a Părintelui sculpturii moderne. I-au fost tipărite șapte ediţii ale volumului AFORISMELE ŞI TEXTELE LUI BRÂNCUŞI, mereu îmbogăţite. A mai publicat, în Seria Nemuritorii: BRÂNCUŞI 100 (1976); BRÂNCUŞI – CIOPLITORUL ÎN DUH (2001); BRÂNCUŞI ŞI CIVILIZAŢIA IMAGINII (2002); BRÂNCUŞI ŞI TRANSILVANIA (2003); CODUL OPEREI LUI BRÂNCUŞI (2007).
CONSTANTIN ZĂRNESCU a primit, în 2015, Marele Premiu Brâncuși. Este consilier ştiinţific în CONSILIUL ŞTIINŢIFIC al Centrului de cercetare, documentare şi promovare „CONSTANTIN BRÂNCUŞI”, susținând în cadrul culturii scrise acest brand mondial, alături de distinse personalități din țară și de peste hotare.