În această toamnă muzeografii vâlceni, invitaţi la Chişinău pentru o expoziţie dedicată lui Anton Pann


• evenimentul este gândit şi organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” în memoria scriitorului simbol al Râmnicului

Pe adresa Muzeului Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” a fost, zilele trecute, o invitaţie specială pentru un eveniment dedicate Zilei Limbii Române: „Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” din Chișinău urmează să organizeze, la Galeria la Rond, situată din preajma statuii lui Ștefan cel Mare şi Sfânt din Chișinău, o amplă expoziție dedicată lui Anton Pann care va cuprinde date biografice, fotografii, manuscrise, poezii, facsimile, partituri, fragmente de proză, și alte materiale legate de opera și biografia lui Anton Pann. Pentru realizarea acestei expoziții, ni s-a solicitat ajutorul pentru o serie de fotografii, date biografice și documente ce află în dotarea Casei Memoriale „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea” ne-a explicat Ion Tuţulescu, şeful secţiei de la Anton Pann.
Ziua Limbii Române a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric din 27 august 1989, când, în contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ‘80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, când se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii.