Du-te la...
Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

14 noiembrie 2019

Imagini peste timp


serialCeea ce aveţi în faţă dumneavoastră este o carte poştală ilustrată color, editată de Librăria „Oscar Thuringer” din Râmnicul Vâlcii, poartă ştampila de poştă 3 ianuarie 1900, fiind expediată de la Râmnic la Corabia. Este o imagine a Râmnicului la sfârşitul secolului al XIX –lea.
La nr. 1 – casele boierului Munteanu Petre, ridicate înainte de 1879, anul în care Masinca Munteanu le va vinde judeţului pentru suma de 25.000 lei. În aceste case, în 1880, va fi instalat Regimentul 2 Dorobanţi. Avem descrierea exactă a caselor făcută de inginerul şef al serviciului de drumuri C. Saunett, cu adresa nr. 605/8 octombrie 1879: „Construcţia se compune din un corp principal, cu faţa spre strada Traian avânt un cat peste un parter şi două alte corpuri de zidire cu parter, toate închise printr-un zid de jur împre­jur… Catul inferior are o înălţime de la sol până la plafon de 2,35, iar cel superior de 6,633 metri”. Componenţa a fost făcută cu scopul de a cumpăra casele lui Petre Munteanu de către judeţ, pentru instalarea Regimentului II Dorobanţi. Casele au fost cumpărate prin Decret Regal în urma Rapor­tului Ministrului Nostru de Interne sub nr. 20581 din 1879. În virtutea articolului din legea organică a Consiliilor Jude­ţene „Ministerul Nostru de Interne este însărcinat cu esecutarea acestui decret dat în Bucureşti la 27 octombrie 1878”. Ministru de Interne Kogălniceanu. După 1880, o peri­oa­dă de timp un spital a funcţionat şi în casele boierului Munteanu.
La nr. 2 – casa medelnicerului Alecu Bujoreanu, construită probabil pe la 1855-1856. La sfârşitul secolului al XIX-lea, casa devine proprietatea d-lui Alecu Alexiu, acesta o revinde căpitanului M. Plătineanu, care, între 1906-1907, o renovează complet. În Fondul Prefecturii judeţului Vâlcea, există dosarul nr. 119/1834, în care se află „Catagrafia de toţi hălăduitorii oraşului Râmnicului, după porunca cinstitei ocâr­muiri cu nr. 5836/1835. La culoarea neagră, la reperul nr. 195, este trecut medelnicerul Alecu Bujoreanu, nr. 1791, din satul Bujoreni.
La nr. 3 – casa d-nei Stăncuţa Meculescu, este descrisă în 1875, cu ocazia închirierii pentru funcţiona şcoala de fete. Doamna Stăncuţa Meculescu oferă pentru şcoala de fete casa sa situată alături de tribunal, casă mare cu şapte ca­mere dintre care un salon spaţios. Termenul de un an, cu ze­ciuiala de cincizeci galbeni. 25 aprilie 1875, dosar nr. 901. Şcoala de fete a funcţionat în această casă până în anul 1906, când a fost expropriată în vederea alungirii şi alinierii bu­le­vardului Tudor Vladimirescu. În dosarul nr. 901/1875, găsim deosebite informaţii despre şcoala de fete pe anul şcolar 1874-1875. „Programa şcolară de examinare generală pentru finele anului şcolar se va ţine la Seminarul Eparhiei Râmnicu Vâlcea la: religie, istorie şi geografie, naturale, ma­te­matică, medicină, limba latină, desen şi caligrafie, muzică şi morală.” Sunt prezentate clasele şi numărul de eleve care efectuau cursurile şcolii. „Clasa I cu 53 eleve, clasa a II-a 30 eleve, clasa a III-a 52 de eleve, clasa a IV-a 56 de eleve.”
La nr. 4 – clădirea Gării CFR, ridicată în anul 1887, cu ocazia dării în exploatare a liniei ferate Drăgăşani-Râmnicul Vâlcii, la 20.06.1887, în lungime de 52,8 km. Relaţia Râureni –Ocnele Mari a intrat în funcţie la 15.07.1888 cu o lungime e 6,6 kilometri. Calea ferată pe distanţa Râmnicul Vâlcii –Jiblea a intrat în exploatare la 22.11.1898, cu o lungime de 16,2 kilo­metri. Tronsonul de cale ferată Jiblea – Râul Vadului (fron­tieră) este dat în exploatare la 01.08.1902 în lungime de 47,1 kilometri. Construcţia căii ferate în defileul Oltului este de con­cepţie românească, proiectată de inginerul Mihail Râm­ni­ceanu, străbate prin 7 tuneluri, 3 poduri metalice, fiind consi­derată o lucrare de referinţă în istoria construcţiilor de căi ferate – recent această gară – monument a fost demolată!!!!
La nr. 5 – casele lui Badea Strâmbeanu, consemnate în catagrafia caselor din 1899, amplasată pe partea stângă a străzii Traian, la nr. 82. Casele au fost cumpărate de la Gh. Pricopiu. În această clădire Ecaterina N. Ion, la 3 noiembrie 1903, deschide un magazin de coloniale şi băuturi spirtoase. A mai existat cârciuma-băcănie a lui Ion Niculescu, un atelier de cismărie a lui Ştefan Marinescu şi Gh. C-tinescu, consemnate în raportul dr. Sabin din anul 1903.
La nr. 6 – casă cu etaj, pe dreapta, la intersecţia străzii Traian cu bulevardul Tudor Vladimirescu, proprietatea lui Al. Dănicel. La parterul ei, la 10 ianuarie 1904, Ilie Filip Georgescu deschide o prăvălie cu băuturi spirtoase.
La nr. 7 – Casa I. Elinescu, construcţie mare cu parter şi etaj, ridicată în a doua jumătate a secolului XIX. La parterul ei, au existat mai multe prăvălii şi ateliere, mai important a fost atelierul de croitorie a lui Gatfried Palmina. Clădirea va fi demolată în prima decadă a secolului XIX, pentru a se putea construi Oficiul Poştal, ridicat între anii 1907-1909.
La nr. 8 – casa Masinca Emanoilescu, în anul 1906, o parte din casă este expropriată pentru a se putea lărgi şi alinia Bulevardul Tudor Vladimirescu. Cu această ocazie, este complet renovată. La 27 octombrie 1915, Mihai A. Maxim deschide, la etajul clădirii, hotelul HIGH LIFE. Din 1927, hotelul devine proprietatea lui C-tin Dumitrescu. La parterul clădirii, au funcţionat diverse magazine ca: în anul 1915, se deschide librăria-tipografie şi legătorie de cărţi „Matei Basarab” a societăţii cooperatiste, cafeneaua „Linţoaica”, cafeneaua „La Tanţu” etc.
La nr. 9 – Biserica Maica Domnului, amplasată în centrul oraşului, zidită de Mircea Ciobanul. Rezidirea s-a terminat la 26 iunie 1747, rezidire făcută de către logofătul Radu Râm­ni­ceanu, cu ajutorul jupânului Ion Movileanu şi jupân Grigorie.
La nr. 10 – biserica evanghelică Sfântul Anton de Padova, ridicată între anii 1723-1724.
La nr. 11 – casa Ştefan Iordănescu, construcţie ridicată în a doua jumătate a secolului XIX. La 31 mai 1905, Alex. V. Dăncilă deschide, la parterul clădirii, un atelier de cismărie; la 31 octombrie 1914, Petrescu S. Dumitru deschide un atelier de plăpumărie cu firma „Plăpumarul craiovean”.
Mihail TITI GHERGHINA

Advertisements

Poți comenta aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole de la Ramnicule te iubesc