„Guvernul are mari dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar sub 3%”


• declară senatorul Romulus Bulacu

Banca Mondială a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româneşti în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019. De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procen­tuale faţă de previziunea precedentă. „Conform estimă­rilor Băncii Mondiale, deficitul României ar urma să se situeze la 3% din PIB anul aceasta, urmând să se adâncească la 3,6% din PIB în 2020 şi apoi să se situeze la 3,5% din PIB în 2021. De asemenea, deficitul de cont curent va ajunge la 5,2% din PIB în 2019, la 5,4% din PIB în 2020 şi la 5,6% din PIB în 2021. Rata inflaţiei este previzionată să ajungă anul acesta la 4,1% şi să se reducă la 3,6% şi 3,1% în 2020 şi, respectiv, 2021. Datoria ar urma să urce la 38,5% din PIB în 2019, la 39,1% din PIB în 2020 şi la 39,5% din PIB în 2021, se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale. Creşterea economică a României este aşteptată să se modereze pe termen mediu, în linie cu potenţialul pe termen lung, deoarece spaţiul fiscal disponibil se contractează, iar piaţa forţei de muncă se înăspreşte din ce în ce mai mult. Această înăsprire va fi probabil mai pronunţată pentru angajaţii cu educaţie terţiară, în cazul cărora rata angajării în primul trimestru din acest an, de 89,2%, era dublă faţă de cea a angajaţilor cu o educaţie mai scăzută. Aceste evoluţii vor pune probabil presiune pe creşterea salariilor şi vor alimenta sporirea inegali­tăţilor”, declară senatorul Romulus Bulacu. După ce a studiat raportul Băncii Mondiale, senatorul liberal ne-a mai relatat că „Guvernul va avea dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Nou promovata Lege a pensiilor şi planificatele majorări salariale în sectorul public vor pune o presiune endemică pe deficitul bugetar consolidat şi vor reduce spaţiul fiscal disponibil pentru investiţii. Cele două măsuri vor adăuga aproximativ 0,8% din PIB la cheltuielile publice în 2019 şi 1,7% din PIB în 2020. Adâncirea deficitului fiscal va majora datoria publică la 39,5% din PIB la finalul lui 2021, de la 36,6% în 2018. Incertitudinile politicii fiscale, cuplate cu înăsprirea pieţei muncii – amplificate de emigraţie – ar putea genera efecte adverse interne semni­ficative asupra creşterii şi investiţiilor. Acestea vor fi exacerbate de aşteptata înce­ti­nire a creşterii principalelor pieţe de export ale României, în special Germania şi Italia”.
Conform datelor senato­ru­lui Bulacu, Banca Modndială recomandă reînnoirea efortu­rilor pentru îmbunătăţirea participării pe piaţa forţei de muncă şi măsuri pentru reducerea şomajului ridicat în rândul tinerilor şi a celor cu calificare scăzută, ceea ce va ajuta la atenuarea constrân­gerilor în ceea ce priveşte oferta şi la îmbunătăţirea sustenabilităţii creşterii. „Pe termen mediu, punctul central al politicii fiscale ar trebui reechilibrat, de la majorarea consumului spre mobilizarea investiţiilor, în special din fondurile europene, pentru a sprijini o convergenţă suste­nabilă spre UE şi incluziunea socială. Reformele în administraţia publică şi în companiile de stat, sporirea predictibilităţii reglementărilor, precum şi politici adecvate pentru rezol­va­rea dispari­tăţilor sociale şi spaţiale ar trebui să fie pe agenda de priorităţi a Guvernului”, trans­mite Banca Mondială.