Guvernul a reglementat cadrul general aplicabil regimurilor de pensie suplimentară
Executivul de la Palatul Victoria a aprobat proiectul de Lege care stabilește cadrul general de principii în vederea creșterii mobilității lucrătorilor între statele membre, prin îmbunătățirea dobândirii și păstrării drepturilor lor de pensie suplimentară. Acest cadru general se aplică numai în cazul pensiilor suplimentare, atunci când dreptul la pensie există în baza unui raport de muncă și este legat de împlinirea vârstei de pensionare sau a altor cerințe, conform prevederilor legislației naționale. Documentul nu reglementează înființarea unor noi scheme de pensii suplimentare în România, ci asigură cadrul principial necesar protecției mobilității lucrătorilor, pe care să îl respecte orice schemă de pensie suplimentară, dacă aceasta ar fi reglementată.
Proiectul de lege nu se aplică sistemelor de pensie individuală care sunt bazate pe aderarea individuală a unei persoane la un fond de pensie, altele decât cele încheiate în baza unui raport de muncă și nici pensiilor suplimentare ale lucrătorilor care vin să muncească pe teritoriul României. Proiectul de lege transpune Directiva 2014/50/UE.
Avocatnet.ro scrie că situația cumulului pensiilor de urmaș cu veniturile din activități dependente sau independente este diferit, în funcție de situația beneficiarului pensiei. La activitățile independente, care nu presupun un raport de muncă/de serviciu, nu există limitări. Dar în cazul veniturilor din salarii cumulul este uneori permis până la un anumit punct.
„Pensiile din sistemul public nu pot fi cumulate uneori cu alte venituri, pentru că asta ar putea duce la suspendarea temporară a dreptului la pensia respectivă. Căutând în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii limitările pe acest subiect în privința pensiilor de urmaș o să vedem că acestea pot fi cumulate, în principal, cu veniturile din activități independente.
În primul rând, pensia de urmaș a soțului supraviețuitor acordată atunci când decesul soțului susținător a avut loc în urma unui accident de muncă/boală profesională, cea acordată pe o perioadă de șase luni de la data decesului și cea acordată soțului care are în îngrijire unul sau mai mulți copii de până la șapte ani se pot cumula cu veniturile din salarii dacă acestea nu depășesc 35% din câștigul salarial mediu brut. Acest câștig salarial mediu brut este stabilit anual prin legea bugetului de stat. Pe 2019 nu avem încă o atare lege, așa că ne raportăm la valoarea câștigului din 2018: 4.162 de lei. Din proiectul legii bugetului pe 2019 aflăm că valoarea fixată pentru acest an va fi de 5.163 de lei – doar că ea nu este încă oficializată, legea nefiind nici măcar în Parlament. Cumulul până la limita de 35% din câștigul salarial mediu brut (ceea ce ar permite, practic, doar o salarizare part time) este permis și în cazul veniturilor din activități în funcţii elective, cu excepția consilierilor locali/județeni ori din numirea în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului.
Pensia de urmaş gradul I sau II de invaliditate nu se poate cumula deloc cu veniturile din salarii (nici în baza unui raport de muncă, nici în baza unui raport de serviciu). Același lucru e valabil și pentru pensia de urmaș a soțului supraviețuitor încadrat în gradul I sau II de invaliditate. Mai departe, pensia de urmaș a copilului încadrat în gradul III de invaliditate se poate cumula cu astfel de venituri atâta timp cât nu se depășește jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv”, notează site-ul Avocatnet.ro.