Gladiatorii zăpezii
• Curierul de Vâlcea are onoarea de a vi-i prezenta astăzi pe salvatorii sudului, cei cinci bravi genişti care au înfruntat şi învins codul portocaliu, salvând vieţi şi gospodării: maior Sorin Pancu (43 ani), plutonier Tudor Aurelian (34 ani), sergent major Tolescu Ştefan (30 ani), caporal Gologan Nicolae (42 ani) şi caporal Trucmel Ioan (28 ani);
Pentru prima dată după 1989, autorităţile statului au capitulat oficial. Ca într-o peliculă apocaliptică, aduse în pragul stării de urgenţă şi doborâte de natură, oficialităţile şi-au derogat din responsabilităţi în mâinile costumelor kaki. S-a întâmplat în mod oficial între 13 februarie şi 15 februarie, zile în care soarta a mii de vâlceni a trecut din stiloul politicienilor în dreptul militarilor de geniu.
Astfel, un detaşament din cinci militari de la Institutul Militar de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, Panait Donici” format din maior Sorin Pancu (43 ani), plutonier Tudor Aurelian (34 ani), sergent major Tolescu Ştefan (30 ani), caporal Gologan Nicolae (42 ani) şi caporal Trucmel Ion (28 ani) a fost soluţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă la operaţiunile de deszăpezire a căilor de comunicaţie terestre, precum şi la deblocarea şi evacuarea autovehiculelor rămase în zăpadă în zona sudică a judeţului.
Comandoul geniştilor n-a ţinut cont de ger, zăpadă sau viscol, reuşind performanţa de a readuce la viaţă aproape două sute de kilometri de drumuri judeţene căzute în faţa intemperiilor.
Dificultatea misiunii celor cinci a fost redată de cuvintele primarului de la Fârtăţeşti. Nicolae Voicescu, primarul localităţii, nu este vreun novice în materie de administraţie iar după un deceniu şi jumătate în fruntea comunei celei mai mari din judeţ, cuvintele sale miros a plumb atunci când le cauţi greutatea: „Eram morţi fără băieţii aceştia! Morţi, reţineţi ce vă spun! Nu ştiu de unde au apărut sau cine i-a chemat dar n-am să le pot mulţumi niciodată îndeajuns pentru tot ceea ce au făcut pentru noi. Nişte eroi, ce să mai…” Într-adevăr, dintre toate punctele critice de intervenţie la care a fost prezent, şeful detaşamentului, maiorul Pancu, recunoaşte că, la Fârtăţeşti, situaţia a fost cel mai aproape de dezastru: „Fârtăţeşti, Măciuca, Roeşti, Laloşu şi Zătreni au fost cele mai grele locuri unde am ajuns, în ordinea gravităţii şi a timpului efectiv alocat. La Fârtăţeşti, a fost o intervenţie cu repetiţie, pentru că vizibilitatea redusă a fost dublată şi de un vânt foarte puternic. Ce să vă mai spun, condiţii cu adevărat deosebite: teren accidentat, minus 18 grade, noapte… Am fost umăr la umăr cu domnul primar Voicescu şi oamenii săi, mult după miezul nopţii, că altfel nu se putea rezolva situaţia.”
Omul şi utilajul
Aşa cum era uşor de aşteptat, dotarea geniştilor care au descins spre sudul îngheţat nu a fost una de ultimă oră. Dimpotrivă, utilajele cu care Pancu şi ai săi au dus lupta cu zăpada au decenii bune la activ şi, fără bagajul de experienţă al caporalului Gologan, situaţia putea suferi complicaţii nedorite. În fapt, omul care a avut grijă ca monştrii de zeci de tone să nu rămână blocaţi de zăpadă şi ger are o poveste cu adevărat interesantă care ar merita mult mai multă atenţie şi consideraţie pentru un autentic veteran.
Pe lângă vârstă, caporalul de 42 de ani este şi cel mai experimentat dintre cei cinci, ducând în spate misiuni în teatre internaţionale de operaţiuni la care ţara noastră a luat parte. Bosnia, Irak şi Afganistan stau mărturie despre iscusinţa şi experienţa sa, dovedite şi în zilele codului portocaliu. La rândul său, maiorul Pancu este văr de gradul doi cu legenda Rapidului.
Geniştii vâlceni nu sunt la prima bătălie pe care trebuie s-o ducă împotriva naturii în aceşti din urmă ani. La ultimele inundaţii devastatoare din vara lui 2005, ei au luat parte la ridicarea podului de la Frânceşti.