După 28 de ani: Calea ferată Vâlcea – Vâlcele primește bani de la stat și în 2017!
Calea ferată Vâlcele-Bujoreni Vâlcea (cunoscută între 1989 și 1994 în Mersul Trenurilor sub denumirea de linia secundară 219) este o cale ferată care face legătura între localitățile Vâlcele (județul Argeș) și Bujoreni (județul Vâlcea). Având o lungime de 39 km, linia a fost construită între anii 1979-1989, fiind deschisă traficului în 1989, chiar dacă unele lucrări nu au fost realizate în întregime. Alunecările de teren numeroase de pe acest tronson au făcut ca linia să fie închisă în 1998, iar în 2004 șinele de cale ferată au fost scoase.
Lucrarea a fost efectuată cu mari economii, rambleul fiind doar din pământ și resturi de la construcția viaductului, ceea ce a dus la surparea unei gări și a unei mici porțiuni din calea ferată, restul devenind instabilă. S-a încercat, în anul 2004, repunerea secției în funcțiune de către guvernul Adrian Năstase, dar șinele au fost în cele din urmă scoase și depozitate în gări.
Această linie a fost proiectată pentru a decongestiona traficul de pe ruta București – Brașov (să se creeze astfel două trasee, unul via Ploiești, altul via Podu Olt – Făgăraș), să scurteze distanța dintre Arad și București, iar pe plan local să se realizeze o legătură feroviară rapidă între București, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului și Sibiu, evitându-se astfel varianta ocolitoare pe la Caracal și Piatra Olt.
Chiar dacă actualmente nu este deschisă traficului feroviar, calea ferată Vâlcele-Bujoreni Vâlcea este una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din România. Printre lucrările de artă se numără două tunele: Gibei (2.250 m, unul dintre cele mai lungi din țară) și Ploștina (1.910 m), trei viaducte mari: Topolog (1.440 m, cel mai mare din țară), Sâmnic (540 m) și Sâmnicel (270 m), precum și alte viaducte mai mici (șase la număr), un pod peste râul Olt și altul peste râul Argeș.
Proiectul unei linii de cale ferată între localitatea Vâlcele din judeţul Argeş şi Râmnicu Vâlcea a început în perioada comunistă. Autorităţile doreau să construiască această cale ferată de 39 km pentru a scurta drumul dintre Bucureşti şi Sibiu cu circa 80 de kilometri, ceea ce, la vremea respectivă, însemna o economie de timp de 90 de minute. Practic acest tronson lega linia ferată Piteşti-Curtea de Argeş de Râmnicu Vâlcea-Sibiu, legând astfel Bucureştiul de Sibiu pe Valea Oltului. În acest moment, la Sibiu se poate ajunge prin două variante: prin Roşiori, Piatra Olt, Râmnicu Vâlcea, un traseu de șapte ore, sau pe Valea Prahovei, prin Braşov.
Despre proiect s-a discutat chiar în anii de după al doilea război mondial, în 1949 s-au făcut primele studii, iar construcţia efectivă a început în 1974. Lucrările au fost oprite însă în 1989, în condiţiile în care linia ferată era aproape gata.