Dezvoltarea ICSI, prioritatea echipei Ștefănescu – Varlam
Anul a început cu o regândire în sistemul de conducere a Institutului de Criogenie și Separarea Izotopilor. Prof.univ.dr Ioan Ștefănescu (foto stanga) face echipă cu noul director, dr.fizician Mihai Varlam (foto dreapta). În acest interviu, vă dezvăluim planurile prof.univ.dr. Ioan Ștefănescu și obiectivele directorului Varlam:
– Domnul director Ioan Ștefănescu, de când activați în cadrul Institutului de Cercetare și Separarea Izotopilor și de câți ani sunteți director general?
La Institutut, lucrez de când am terminat facultatea, în 1971. Inițial, s-a numit Uzina G, iar după Revoluția din 1989 s-a transformat în Institutul de Criogenie și Separarea Izotopilor. În 1993, după plecarea academicianului Marius Peculea la Academia Română, am devenit director executiv, funcție deținută până la data de 26 decembrie 2016.
– V-ați decis ce veți face în continuare, dacă rămâneți alături de Institut?
A, nici nu se pune problema să plec. Voi face echipă cu domnul dr. Mihai Varlam, fiind vorba, până la urmă, de o reorganizare în conducere. Dar, așa cum am precizat, rămân în echipă, vom munci împreună pentru implementarea de noi proiecte, pentru dezvoltarea Institututului, a acestui oraș,până la urmă și sperăm să se audă și mai mult de noi. Tineretul trebuie să înțeleagă că avem domenii extrem de favorizante în viața mondială a cercetării. Lucrăm pe niște nișe ce au făcut să fim printre primii în lume. Nici eu, nici domnul Varlam nu putem dezvolta Institutul fără cei din spate. Și tinerii trebuie să pună osul la muncă, mai ales că salariile sunt adecvate aptitudinilor lor, eforturilor depuse. Eforturile sunt, însă, colosale.
– Care sunt proiectele dumneavoastră „de suflet”, fie finalizate, fie în derulare, domnule director Ștefănescu?
Cel mai important și care s-a și închis de tot este cel al Fabricii de Apă Grea de la Halânga. Fabrica a intrat în faliment. A rămas, însă, o imagine pozitivă, a rămas apa grea, ca și o zestre a economiei naționale. Chiar azi (n.r. 12 ianuarie 2017) am mai primit o comandă de analiză a inventarului de apă grea. ICSI este singurul care are capacitatea de a gestiona calitatea apei grele.
Ultimul proiect pe care așteptăm să-l punem în aplicare este un proiect cheie, făcut pentru Societatea Națională Nuclear Electrica, pentru execuția unei instalații legată de extracția tritiului din apa grea de la cele două reactoare nucleare, o instalație unică, recunoscută și-n mediile științifice ale Uniunii Europene, ale Canadei, Coreei de Sud ca fiind un proiect de excepție. Din punctul de vedere al iminenței trebuia deja aplicat; tritiul este un pericol clar, este tot un hidrogen, cel rău, radioactiv, care, e posibil să creeze probleme. Acum, așteptăm axa pe fondurile structurale, după ce-n tot anul 2016 nu s-a dat drumul la fonduri; am fost lăsați de căruță în toate domeniile. Chiar auzeam că mai sunt 40 de miliarde lei pentru România și mai sunt trei ani de zile. Greu, dar cu voință, cu abilitățile poporului român se pot depăși și aceste obstacole.
– Câți angajați are Institutul și în ce procent regăsim doctorii, doctoranzii…?
Avem 240 de angajați, din care 100 sunt cercetători din care 80% sunt doctori, doctoranzi. Restul este reprezentat de personal ajutător. Există și o zonă economică ce reprezintă contactul nostru cu partea privată a industriei, a economiei unde sunt ridicate probleme serioase, cum se face contractarea etc. Există și zona de producție unde se lucrează în schimburi și se cere suplimentarea forței de muncă. Suntem noi automatizați, dar trebuie respectată protecția muncii. Avem valori foarte mari pe aparatură. Un aparat ajunge și la 1,5 milioane euro și dacă nu este protejat pe partea de energie electrică pot apărea probleme. Și-n sectorul analizei băuturilor alcoolice se lucrează în două schimburi. A crescut extraordinar grija față de produsele de pe piață.
– Trecem la noul director al Institutului, dr. Fizician Mihai Varlam pe care-l rog să se prezinte pe scurt.
În 1985 am terminat facultatea și am venit la ICSI, existând o sincopă de șase ani și jumătate, timp în care am lucrat în Belgia, tot în cercetare. Am revenit la Institut și din 2009 sunt coordonatorul Centrului Național pentru Hidrogen. Aceasta a fost activitatea mea din ultima etapă, adică ultimii șapte ani, în care am reușit să trec de la un mic colectiv la un întreg departament, sper cu multe realizări.
– Cum vedeți această provocare de a conduce ICSI?
După cum am specificat, este vorba doar despre o regândire a sistemului de conducere. Domnul Ioan Ștefănescu își va păstra rolul esențial în Institut.
– Ați fost coordonatorul Centrului Național de Hidrogen. V-ați trasat câteva obiective pentru bunul mers, în continuare, al Institutului?
Cred că două lucruri sunt esențiale, în afara unei gândiri clare a conducătorului, ceea ce e vital. Vorbesc de a avea cu ce și a avea cu cine. În ultimii ani, am avut o explozie, în sensul bun al cuvântului, privind utilizarea fondurilor pentru dotare. Există laboratoare care pot spune, și am văzut multe în-afară, care se apropie ca și dotare de cele din străinătate, unele chiar unice în această zonă a Europei. Și domeniul nostru este deosebit de actual în lume, atât în ceea ce privește energia nucleară, cât și cea de dezvoltare de retehnologii. Toate sunt de mare actualitate și pot spune, așadar, că avem cu ce.
Al doilea lucru esențial este cu cine. Există un grup de oameni care s-a specializat aici, a crescut aici, unii devenind lideri de opinie dacă nu de lucrări, dar activitatea noastră a fost gândită să fie divergentă. Să nu ne oprim în loc, ci să generăm noi și noi rezultate, să ducem la noi și noi cercetări. Dezvoltarea crează, însă, nevoia de noi persoane care să se implice. Greu de găsit. Piața de muncă din România este distorsionată. Tocmai de aceea vreau să specific că, în România, în cercetare, poți avea o carieră deosebită, frumoasă și destul de bine plătită. Așadar, condiții ar fi, rămâne doar ca absolvenții să-și dorească și să fie pregătiți. În afară de proiecte, trebuie întărite colectivele, să devină autonome.
– Domnule director Ioan Ștefănescu, la final de interviu, cum vedeți finanțarea cercetării în acest an?
De atâția ani n-am mai avut o așa deschidere promptă spre finanțare. Există o grijă extraordinară pentru finanțarea domeniilor, inclusiv a cercetării. Ne bucurăm, banii sunt cel puțin aceeași ca anul trecut, ceea ce este foarte bine.
– Dumneavoastră cum vedeți finanțarea pe 2017 a sectorului pe care-l coordonați, domnule director Varlam?
Apare o netezire a birocrației finanțării, una mai simplă și cred că este un lucru foarte important.