DEZASTRU: Aproape 90% dintre localităţile ţării au nevoie anual de echilibrarea bugetelor prin sumele alocate de la bugetul de stat


Într-un articol intitulat „Reorganizarea teritorială, un subiect sensibil pentru actuala clasă politică”, jurnaliștii de la Bursa.ro scriu că reorganizarea teritorială sau reorganizarea administrativă reprezintă unul dintre subiectele evitate în ultimii ani, în dezbaterea publică, de actuala clasă politică. Conform acestei surse, se pare că atât membrii coaliţiei de guvernare (PNL – USRPLU – UDMR), cât şi reprezentanţii celui mai puternic partid de opoziţie (PSD) nu doresc să schimbe actuala organizare administrativ-teritorială. Asta pentru a nu-şi tulbura bazinele electorale din anumite zone, pe care le ţin mai bine sub control prin sumele de echilibrare oferite de la bugetul statului, anual, la fiecare rectificare. Este vorba despre cele peste 200 de oraşe mici şi mijlocii şi aproximativ 1.200 de comune ale căror venituri locale nu le asigură sumele necesare funcţionării administraţiilor publice locale.
„Din cauza acestor sensibilităţi politice, reorganizarea administrativ-teritorială nu a fost prinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deşi ar fi fost o reformă care ar fi impulsionat decisiv administraţiile locale în drumul către rezilienţa cu structurile similare din Uniunea Europeană. Practic, cea mai importantă reformă necesară administraţiei publice nu se regăseşte în PNRR şi nici măcar factorii decisivi de la Bruxelles nu au observat acest lucru. Reorganizarea administrativ-teritorială ar fi necesară şi prin prisma declaraţiilor recente ale premierului Florin Cîţu, care afirmă că aproape jumătate din unităţile administrativ teritoriale nu îşi pot susţine din veniturile proprii bugetul necesar plăţii salariilor”, scrie Bursa.ro.

Cîțu: „1.250 de unităţi administrativ-teritoriale din România au
cheltuieli cu salariile mai mari decât veniturile proprii”

„Astăzi, în România, sunt jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile. Acesta nu este un model sustenabil şi trebuie să vedem cum găsim o soluţie aici. Sunt 1.250 de unităţi administrativ-teritoriale în România ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decât veniturile proprii sau veniturile totale chiar. Avem clar o problemă. În acelaşi timp, rata de colectare, în foarte multe din UAT-uri, nu este unde ar trebui să fie şi aici putem să discutăm de ce unele dintre UAT-uri preferă să nu fie în ghişeul.ro sau alte sisteme care ar ajuta la colectare. (…) Am două lucruri pe care vreau să le discutăm, pentru că le-am discutat şi înainte. E vorba de o reformă a cheltuielilor, să ne uităm puţin la cheltuieli, şi, bineînţeles, la gradul de colectare”, a declarat vâlceanul din fruntea Guvernului la un eveniment organizat de Asociaţia Municipiilor din România.

Primarul unei comune de până în 1500 de locuitori are un salariu brut de 10.000 lei!

Bursa.ro mai scrie că aproape 90% dintre localităţile ţării au nevoie anual de echilibrarea bugetelor prin sumele alocate de la bugetul de stat.
„Conform legii salarizării unitare, un primar al unei comune de până în 1.500 de locuitori are un salariu brut de aproximativ 10000 de lei, în timp ce viceprimarul are un salariu brut de circa 7.000 de lei. Pe lângă aceştia, într-o primărie mai sunt angajaţi un secretar al unităţii administrativ-teritoriale, un contabil, responsabilii de compartimentele juridic, asistenţă socială, agricol, urbanism, stare civilă şi administraţie, plus consilierii locali (care sunt remuneraţi cu 10% din indemnizaţia brută a primarului). Potrivit Codului Administrativ, localităţile cu o populaţie sub 1.500 de locuitori au un Consiliu Local format din nouă membri”, se mai arată în analiza oferită de Bursa.ro.
Material realizat cu sprijinul Bursa.ro