După ce i-au proclamat „ameninţări la siguranţa naţională” Dobrinescu şi Buican pun hoţii de lemne lângă ISIS şi Al Qaida !


Distrugerea mediului înconjurător, prin tăieri ilegale şi defrişări masive ale suprafeţelor de pădure, va constitui o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României, potrivit unui act normativ care a modificat Legea securităţii naţionale

liberalii Buican și Dobrinescu, printre inițiatorii acestei legi

Avocatnet.ro scrie că Legea nr. 2/2016 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu, mai exact pe 17 ianuarie. Potrivit actului normativ, pe lista ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a ţării au fost incluse acţiuni care lezează interesele economice ale României, având ca efect periclitarea, degradarea ori distrugerea fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol, a apelor şi altor asemenea resurse.

Concret, art. 3 din Legea privind securitatea naţională a României, care stabileşte ce fapte constituie ameninţări la adresa securităţii ţării, a fost completat, prin intermediului documentului amintit la începutul articolului, cu următoarea prevedere: „orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegala, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic si piscicol, apelor si altor asemenea resurse, precum si monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinţe la nivel naţional sau regional”.

În forma iniţială a documentului, adoptată de deputaţi în octombrie 2015, erau prevăzute două acţiuni care urmau a fi încadrate ca ameninţări la adresa securităţii naţionale, şi anume: defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări ilegale a consistenţei unui arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic în vigoare şi exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile funcţionale T1 şi T2, stabilite conform normelor tehnice de amenajare a pădurilor (cele situate în preajma staţiilor de captare, a barajelor de acumulare etc).

Ulterior însă, după înregistrarea documentului la Senat, camera decizională în acest caz, propunerea legislativă a fost modificată, ca urmare a intervenţiei Guvernului, cel care a schimbat textul de lege propus şi adoptat în primă fază de deputaţi. Concret, Executivul a cerut introducerea unui amendament, regăsit de altfel în forma finală a documentului, adoptată de parlamentari şi publicată în Monitorul Oficial.

În motivarea acestei decizii, Guvernul a invocat necesitatea asigurării unui caracter complet al textului normativ, prin referire şi la celelalte resurse naturale, în afara de fondul forestier deja vizat de iniţiatori, respectiv fondurile cinegetic, piscicol, apele şi alte asemenea resurse economice strategice ale României. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament de 51 de deputaţi liberali, care îşi propuneau, conform expunerii de motive a documentului, o responsabilizare mai mare a instituţiilor statului în legătură cu stoparea fenomenului tăierilor ilegale de pădure cu care se confruntă ţara noastră, domeniul silvic fiind unul în care ilegalităţile şi abuzurile s-au acumulat an după an.

„Potrivit Curţii de Conturi, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor se ridică la cinci miliarde de euro, cifră care în realitate este şi mai mare, capacitatea de control în acest sector fiind ea însăşi limitată. În ultimii opt ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, iar această proporţie este numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată”, scrie în expunerea de motive anexată documentului. Deputaţii PNL au subliniat şi consecinţele îngrijorătoare ale tăierilor de pădure, dintre care amintim: afectarea stării de sănătate a populaţiei, boli respiratorii, inundaţii, alunecări de teren, risc crescut de calamităţi naturale etc.

Ce alte fapte sunt considerate ameninţări la adresa siguranţei naţionale?

Până acum, Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României reglementa 12 situaţii care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, astfel: planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român; acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârși oricare din aceste fapte; trădarea prin ajutarea inamicului; acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţa în păstrarea acestora; subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale; acţiunile prin care se atentează la viaţă, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat ori a reprezentanţilor altor state sau ai organizaţiilor internaţionale, a căror protecţie trebuie să fie asigurată pe timpul şederii în România, potrivit legii, tratatelor şi convenţiilor încheiate, precum şi practicii internaţionale; iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; actele teroriste, precum si iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvârşirea de asemenea fapte; atentatele contra unei colectivităţi, săvârșite prin orice mijloace; sustragerea de armament, muniţie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unităţile autorizate să le deţină, contrabandă cu acestea, producerea, deţinerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, precum şi portul de armament sau muniţie, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol siguranţa naţională; iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a) – k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii.

În lista celor 50 de parlamentari liberali care au demarat această inițiativă legislativă revoluționară îi regăsim cu mândrie și pe Cristian Buican și Traian Dobrinescu.