De la tribuna Parlamentului, deputatul Mazilu a cerut Stoparea efectelor abandonului şcolar

Săptămâna trecută, deputatul Dan Mazilu a lansat un apel din plenul Parlamentului pentru stoparea efectelor abandonului şcolar. „Că ne place sau nu, din ce în ce mai des auzim despre extinderea unui fenomen nociv pentru societatea românească – abandonul școlar. Din nefericire, abandonul şcolar este în creştere în ultimii ani, în România, şi afectează în special patru categorii de copii: pe cei de etnie romă, pe cei care au crescut în familii sărace, pe cei din mediul rural şi pe cei cu dizabilităţi. Aşa arată un raport realizat de experţii români cu susţinerea UNICEF România. Este adevărat că 70% din cauzele abandonului şcolar ţin de contexte din afara şcolii, respectiv de mediul familial, de sărăcie. Nu se consideră că un copil a abandonat şcoala decât după ce nu a mai figurat statistic în sistemul de educaţie timp de doi ani. De aceea există şi un decalaj al datelor statistice în privinţa abandonului şcolar. Și acest decalaj face ca statisticile să se îngroașe și din ce în ce mai mulți copii să rămână chiar fără un bagaj minim de cunoștințe. Stimaţi colegi, deși Constituția consacră capitolul 32 dreptului la învățătură, normând prin Aliniatul 4 că «învățământul de stat este gratuit», «statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familiile defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii», se pare că s-a ajuns, indirect, la neglijarea acestor prevederi. În contextul în care părinții, din veniturile deja impozitate, plătesc și alte taxe către autoritățile locale cărora le sunt subordonate instituțiile de învățământ, prin obligarea legală sau conjuncturală la plata acestor sume, școlarizarea își pierde astfel atributul de gratuitate consfințit de legea fundamentală. Astfel, pe lângă încălcarea Constituției, se produce o multiplă impozitare a veniturilor părinților care sunt și așa insuficiente. Situația este cu atât mai gravă pentru familiile care au ca singură sursă de venit doar alocațiile copiilor sau ajutoarele sociale. Din aceste venituri infime, aceste familii trebuie să facă și alte eforturi uriașe și să le asigure copiilor transportul la școală.
Mass-media a adus în atenția publicului numeroasele cazuri ale unor unități de învățământ în care părinții sunt de-a dreptul somați să achite școlilor diverse sume pentru celebrele fonduri ale școlii, fonduri ale clasei, copertă de catalog etc. Astfel de pretenții financiare deloc legitime converg, accentuând fenomenul distructiv și, uneori, ireversibil de abandon școlar.  Atrag atenția că și din pricina tuturor acestor inconveniente s-a ajuns în situația în care în România aproape un sfert de milion de persoane sunt analfabete, iar cele mai multe persoane care nu ştiu să scrie şi să citească se află în partea de sud a ţării, potrivit datelor de la recensământul din 2011, furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
În mediul rural, multe dintre familiile fără posibilități financiare renunță să își mai trimită copiii la școală deoarece nu îi mai pot întreține, preferând să îi integreze pe aceștia în activitățile domestice, din gospodărie. O altă cauză frecventă a abandonului școlar sunt problemele din sânul familiei, precum divorțurile sau agresivitatea părinților, din cadrul familiilor dezorganizate. De asemenea, mulți dintre copii renunță la școală deoarece, din lipsa unei atente îngrijiri din partea părinților, se văd puși în situația de a rămâne repetenți, întrucât nu reușesc să facă față volumului de materie. Toate acestea sunt cauze psihologice ale abandonului școlar, din pricina cărora elevul se simte frustrat, inferior celorlalți copii de vârsta sa. Sentimentul de anxietate duce la apariția refuzului de a mai continua studiile. Nu în ultimul rând, alte cauze frecvente ale abandonului școlar sunt și cele psihopedagogice. Un elev care nu a achitat pretențiile financiare pretinse de unitatea de învățământ pe care o frecventează, de cele mai multe ori, va avea parte de relație defectuoasă cu unii dintre pedagogii săi. Așadar, se creează premisele ca respectivul elev să se simtă evaluat subiectiv sau îi va fi mult mai dificil să identifice o relaționare între educația pe care o primește și aspirațiile sale. Sper, totuși, că semnalele date de mass-media și măsurile luate de actualul guvern și de alte autorități cu competențe în acest domeniu vor determina și ONG-urile să se implice pentru susținerea strategiilor pe termen lung ale executivului pentru combaterea abandonului școlar pentru că atât de actualii elevi cât și de cei viitori depinde soarta noastră ca națiune!”, a transmis deputatul Mazilu.