De Izvorul Tămăduirii „Legenda” Enceanu și „Generalul” Ionaș fac atmosferă la Costești
Constantin Enceanu s-a născut la 16 februarie 1964, în satul Vişina Nouă, fiul lui Gheorghe şi Floarea. Mama, născută în Vădăstriţa-Olt, a avut acest talent, cântând pe la serbările din satul natal în vremea copilăriei sale; părinţii nu au lăsat-o însă să plece la Bucureşti, din dorinţa de a nu-şi pierde una din cele trei fiice. Şi pare că dorinţa i-a transmis-o fiului care urma să vină pe lume la data mai sus menţionată. În clasele primare era nelipsit de la serbările organizate de şcoală și a participat la Cântarea României, câştigând în clasa a VIII-a, locul III pe ţară.
„Când eram în clasa I, doamna învăţătoare ne-a dat un chestionar în care ne întreba, printre altele, ce vrem să ne facem în viaţă. Eu am spus că doresc să ajung cântăreţ de muzică populară. Spre surprinderea mea mi-a răspuns “că doar ţiganii devin cântăreţi”. Cuvintele învăţătoarei nu m-au descurajat, dimpotrivă, m-au impulsionat să-i demonstrez că şi românii pot face aşa ceva şi chiar foarte bine. Deci, ideea de a mă face solist de muzica populară a înflorit în mintea mea de mic copil. Am plecat la Liceul Energetic din Craiova în anul 1978. În perioada liceului, am absolvit cursurile Şcolii Populare de Artă din Craiova, la clasa doamnei Paula Dogăroiu, profesor cu experienţă în domeniu, recunoscută, pe plan local, pentru îndrumarea şi formarea de noi talente” își amintește Enceanu pe pagina sa de Internet.
În perioada 1985-1991, a participat la 19 concursuri şi festivaluri din ţară unde a câştigat la toate cate un premiu mai mic sau mai mare, culminând cu anii 1991 şi 1992 când a câştigat: 1991 – Corabia de aur, premiul I; 1991 – Festivalul Maria Tănase – Craiova, premiul I; 1992- “Topul anului 1991”- concurs organizat de Radio Televiziunea Română. În luna noiembrie 1991, a câştigat topul lunii respective, iar în februarie 1992 a avut loc finala unde au participat câştigătorii din fiecare luna a anului 1991, câştigând în finala mare, premiul juriului, cu cel mai mare punctaj.
Au urmat primele înregistrări, în noiembrie 1991, cu cinci piese apoi alte înregistrări, în 1992 la radio şi colaborări cu Televiziunea Română. Şi aşa, încet, încet, visul din copilărie devenea realitate: „În 1993, mama mea s-a dus dintre noi cu sufletul împăcat, îşi văzuse băiatul la televizor şi îl ascultase la radio. Primul redactor de Televiziune cu care am colaborat şi care a văzut în mine un viitor solist de muzică populară a fost doamna Florentina Satmari, apoi am colaborat cu doamna Niculina Merceanu şi doamna Mărioara Murărescu. În aprilie 1992, în urma unui concurs am fost angajat la Ansamblul Folcloric “Maria Tănase” din Craiova ca solist vocal. De atunci şi până în prezent (cu o pauză de un an) sunt membru al acestui prestigios ansamblu. În toată această perioadă, în cadrul ansamblului, împreună cu colegii mei: Petrică Mîţu Stoian, Vasilica Dinu, Marcu Nicolici, Filuţa Bogdan, Liliana Popa, Marius Măgureanu şi Rozica Petra, am efectuat numeroase turnee în Italia, Egipt, Franţa, Grecia, Iran, Iugoslavia şi Bulgaria. Despre repertoriu: am cules primele cântece din Vădăstriţa-Olt cu ajutorul unei om deosebit, pasionat de folclor, soţia preotului din sat, d-na Angela Dumitrescu Begu, care din păcate nu mai e printre noi: “Când eram eu băieţan” , “Fetiţo de peste Olt”, “Jos pe valea Dunării”. Apoi, am preluat anumite cântece de la lăutării din Vădastra, Urzica,Vişina, melodii pe care le-am prelucrat, le-am dat o noua înfăţisare. Îmi plac doinele şi baladele, dar şi cântecele propriu-zise, horele şi sârbele. Marea majoritate a melodiilor şi a textelor mele sunt creaţie proprie. Dorinţa mea a fost şi este să ajung cu mesajul cântecelor mele la sufletul omului, eu simt că trăiesc pentru cântec şi cânt pentru semenii mei.
În 1994, am imprimat prima caseta Electrecord cu orchestra Maria Tănase, dirijor Nicu Creţu, intitulată “A naibii de mândruliţă”. În 1997, cea de-a doua casetă tot Electrecord intitulată “Stai cu mine, omule, să-ţi cânt” – dirijor Paraschiv Oprea. Prima casetă şi o parte din cea de-a doua sunt grupate pe cd-ul “Nu uita, toate sunt trecătoare”; melodia care dă şi titlul albumului este aceeaşi cu “Stai cu mine, omule, să-ţi cânt” care a avut un mare succes, fiind între anii 1998-1999 cea mai solicitata melodie din emisiunile de acest gen. În 1999, cea de-a treia caseta şi cd “Cine e oltean ca mine” împreună cu orchestra Paraschiv Oprea. La 12 ianuarie 2001, am lansat cea de-a patra casetă şi cd “Multă lume mă vorbeşte”. În 17 iulie 2003, am lansat cea de-a cincea caseta şi cd “De mic am fost om cinstit” acompaniat de formaţia condusă de maestrul Ilie Feraru; înregistrată în studiourile lui Constantin Ionescu din Rm. Vâlcea şi produsă de firma ZOOM – George Hodorogea. În anul 2007, împreuna cu Petrică Mîţu Stoian am lansat albumul “Din Izverna-n Vişina”. În anul 2008, am lansat CD-ul produs de Oltenia Star Music Production “Drag mi-e când mai vin pe acasă”.
Împreună cu ansamblul a participat la începutul anului 2011 la cea de-a 66- a ediţie a „Sărbătorii migdalului în floare” (Sagra del mandorlo in fiore)/ a 56-a ediţie a festivalului Internaţional de Folclor, Agrigento, Italia, de unde ne-am intors cu trei premii: premiul I la secţiunea muzică, premiul II la secţiunea dans, premiul II la secţiunea costume. Am fost premiat la Gala muzicii populare româneşti, cu două premii: la secţiunea manageri – premiul „Cel mai bun manager din Oltenia”, la secţiunea artişti consacraţi – premiul „Cel mai bun interpret din Oltenia” , Premiul „Vocea de aur” la Gala premiilor GTV” se confesează legendarul cântăreț. Este căsătorit din 1985 cu Angela, tată de fată – Cristina Cătălina, născută în 1987, Locuiește din 1982 în Filiaşi, județul Dolj.
Cine e „Generalul”?
Cu numele său real Florea Florin, dar cunoscut de către public drept Florin Ionaș – Generalul, s-a născut în data de 28 octombrie 1970, în localitate Lipova, județul Arad, unde care locuiește și în prezent: „Oamenii care mi-au dat viață, m-au crescut și mi-au insuflat dragostea pentru muzică sunt Florea Ioan și Maria. Viața mea este cu adevărat împlinită de când am cunoscut-o pe Maria, care mi-a devenit soție și care mi-a dăruit cel mai scump lucru din viața mea, pe Claudia. Pasiunea pentru muzica am moștenit-o de la tatăl meu( saxofonist),el fiind de altfel primul meu dascăl în muzică. Cânt de la 9 ani, am rămas dedicat acestui instrument minunat şi îi mulțumesc tatălui meu pentru rigoarea cu care m-a format ca instrumentist. Cu timpul, pe lângă latura interpretativă, ca artist, am simțit nevoia de a mă exprima și sub altă formă, prin creație: compoziție și versuri.
De-a lungul anilor, am compus, recreat și aranjat cântece folclorice autentice pentru toate vârstele atât din zona Banatului (Cântecele noastre din Banat, Cine-i om dintr-o bucată, Doamne la omu’ sărac, Tot mă bate gândul să vând tot, Cântă cucu’ într-un vârf de prun, Brâul taților, Cu opinca găurită, Din țarina asta am crescut, Când s-adună frații laolată, Cu coleasă și cu brânză am crescut și multe altele) cât și din Ardeal (Mândră floare trandafir, Măruleţ măr înflorit, De-ar şti cucu’ să vorbescă, Dragostea bunicilor, Cu ce m-am ales în viaţă, Când eram copil la tata, Cu cămaşa ruptă-n coate, Am plecat cândva pe jos).
Un alt capitol în creația mea pe lângă cântecele din folclor a fost muzica de petrecere. Cântecele de petrecere le-am compus special pentru diferite evenimente din viața comunităților atât pentru evenimente publice (serbări câmpenești, rugi, nedei, baluri) cât și pentru evenimente private (nunți, botezuri, aniversari etc.).”
Olguța Berbec a fost și ea pe listă…
Una dintre cele mai atrăgătoare prezențe artistice din peisajul folclorului românesc a fost și ea pe lista administrației costeștene pentru cheful începutul de mai. Din cauza agendei extrem de încărcate, Olguța Berbec n-a putut onora invitația. Artista și-a petrecut copilăria într-zonă cu oameni păstrători ai tradițiilor și portului popular. A absolvit în 1998 Școala Generală Mărășești și în anul 2002 Liceului Teoretic din Baia de Aramă.
Primii pași în muzica populară i-a făcut în anul 2000 în cadrul grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă, sub îndrumarea Elenei Mimiș – Trancă, remarcându-se alături de copii din Mehedinți în concertele de sărbători. Înscrisă în 2003 la secția de canto muzică populară a Școlii Populare de Artă din Târgu Jiu, a avut-o ca profesoară pe Emilia Drăgotoiu-Nanu, sub a cărei îndrumare a început să-și formeze și să-și perfecționeze stilul interpretativ. Serioasă și tenace, a reușită să primească ajutor și sprijin semnificativ de la Viorel Gârbaciu, directorul acestei instituții.
Un salt important în dezvoltarea carierei l-a constituit întâlnirea din anul 2005 cu marea doamnă a cântecului popular mehedințean, Maria Răchiteanu – Voicescu, ale cărei sfaturi, încurajări și texte de cântece au ajutat-o semnificativ în debutul și formarea ca interpretă de muzică populară. Ulterior, în 2006, a absolvit Școala Populară de Artă Tg.Jiu, secția canto muzică populară, între 2005 – 2007– fiind Referent-documentarist la Școala Populară de Artă din Tg.Jiu
După licența susținută în 2007 la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității “Constantin Brancuși” din Tg. Jiu, a obținut în anul 2008 la Universitatea “Spiru Haret”, din București un master în etnografie și folclor. Devine în 2010 realizatoare a emisiunii “Folclor, Folclor“ la Antena 1. Este un om credincios și știe că sufletul e legat, indisolubil de divinitate. Din 1998 și până în 2003 a fost membră a grupului folcloric “Liliacul” din Baia de Aramă.
Începând din 2004, a participat la festivaluri de folclor, apoi au urmat participări în turnee și spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție și organizate de cunoscuți realizatori ai spectacolelor și emisiunilor de folclor din țara noastră. A continuat ca membră a ansamblului folcloric “Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă din Tg.Jiu între anii 2005 și 2007. Un pas înainte în cariera sa artistică l-a reprezentat, în 2007, cooptarea în colectivul ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” din Târgu Jiu, ansamblu în care își găsește și acum, împlinirea profesională ca interpretă de muzică populară.
În 2007, a realizat primul album muzical, “Floare pe munte crescui“, cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral al dirijorului Marcel Parnica. În 2008 a făcut imprimări radio, albumul “Floare pe munte crescui“ cu acompaniamentul orchestrei Radiodifuziunii Române și aranjamentul orchestral al dirijorului Adrian Grigoraș. La începutul anului 2009 realizează albumul “Florile de mac poartă noroc” cu acompaniamentul orchestrei ansamblului artistic profesionist “Doina Gorjului” și aranjamentul orchestral al dirijorului Aurel Blondea, iar în anul 2012 , editează albumul “ De la Gorj la Mehedinți“, cu acompaniamentul orchestrei“ Lăutarii” din Chișinău, dirijor Nicolae Botgros, aranjamentul orchestral al dirijorului Nicu Crețu și al lui Daniel Pârvu.
În anul 2008, încearcă o nouă abordare a calităților vocale și participă la Festivalul de romanțe“ Crizantema de aur ” – Târgoviște, unde obține unul dintre cele patru mari premii oferite de organizatori. În programele muzicale, pe lângă repertoriul specific zonei de munte a Mehedințiului, Olguța Berbec abordează folclorul autentic gorjenesc, folclorul pastoral din zona Olteniei de Nord și romanțe.