„Dalmațienii fără executare” rămân pe dinafară
• Cotroceniul a trimis Parlamentului spre reexaminare, actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care prevede încetarea de drept a calităţii de consilier local, judeţean, primar sau de preşedinte al consiliului judeţean în cazul condamnării, „prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare”.
„Valoarea socială protejată prin dispoziţiile referitoare la încetarea mandatului aleşilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnităţii publice pentru care a fost ales şi pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrităţii şi nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului legislativ în materie de integritate”, se arată în cererea de reexaminare transmisă de către Palatul Cotroceni pe adresa Camerei Deputaţilor. „În opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcţii de către o persoană condamnată penal, fie chiar şi în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilităţii chiar exercitarea mandatului de ales local”.
Cotroceniul subliniază că în Codul penal se stabilesc tipurile de pedepse, precum şi modalităţile de individualizare a acestora. În cererea de reexaminare se subliniază că în legea trimisă la promulgare se face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată (privativă de libertate), fără a distinge sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei aplicate. „Această nouă opţiune a legiuitorului, propusă prin legea transmisă la promulgare, de schimbare a politicii penale în această materie nu poate fi justificată prin prisma vreunui argument ce ţine de raţiuni de stabilitate şi de eficienţă legislativă. Dimpotrivă, continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este de natură a aduce atingere unor principii elementare ce ţin de morala publică, de specificul funcţiei exercitate, de integritate şi, nu în ultimul rând, de încrederea cetăţenilor în reprezentanţii locali. Mai mult, considerăm că intervenţia legislativă conduce la ideea că integritatea este adaptată în funcţie de circumstanţe, când, în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, şi nu invers”.